24 noiembrie. Duel politic între învingătorii neașteptați ai primului tur electoral: Lasconi propune o coaliție pro-NATO și pro-UE în confruntarea cu „susținătorul lui Putin”, iar Georgescu răspunde: „Se solicită poporului român să se implice în conflictul din Ucraina”

Moderator
3 Min Citire
Sursa foto: PROFILUX IMAGES

Rezultatele surprinzătoare ale primului tur electoral

În data de 24 noiembrie 2024, candidatul independent Călin Georgescu și Elena Lasconi, candidata din partea Uniunii Salvați România (USR), s-au clasat pe primele două poziții în primul tur al alegerilor prezidențiale, contrar așteptărilor exprimate de sondajele de opinie. Marcel Ciolacu, liderul PSD, a obținut doar locul trei, iar George Simion de la AUR a fost, de asemenea, depășit. Această situație a fost descrisă de presa internațională ca un „șoc” politic pentru România.

Declarațiile și reacțiile post-alegeri

După anunțarea rezultatelor, au apărut controverse legate de campania electorală a lui Georgescu, care a fost acuzat că a beneficiat de un avantaj pe rețelele sociale. Președintele Klaus Iohannis a declarat că nu a primit informații de la serviciile secrete cu privire la promovarea sa pe TikTok.

Conflictul dintre candidați

Pe 26 noiembrie 2024, Elena Lasconi a sugerat că Georgescu este un „admirator pe față al lui Putin”, cerând formarea unei coaliții pro-NATO și pro-UE pentru a contracara influența sa. În același timp, Georgescu a acuzat-o pe Lasconi că îndeamnă poporul român să se implice în conflictul din Ucraina, afirmând că aceasta ar respecta orice cerere din partea NATO și a Uniunii Europene.

Sprijinul politic pentru candidatul USR

Lasconi a primit susținerea mai multor lideri politici, inclusiv Ludovic Orban (Forța Dreptei), Eugen Tomac (PMP) și reprezentanți ai REPER. PNL a anunțat, de asemenea, că o va susține, în timp ce PSD și UDMR așteptau rezultatul alegerilor parlamentare înainte de a lua o decizie.

Publicitate
Ad Image

Controversa campaniei lui Georgescu

Marcel Ciolacu a acuzat că sursa de finanțare a campaniei lui Georgescu ar fi fost externă și a solicitat „urmărirea banilor”. În aceeași zi, Ministerul de Externe al României a reafirmat angajamentul țării față de valorile democratice, ca răspuns la îngrijorările internaționale privind ascensiunea lui Georgescu, considerat un naționalist de extremă dreapta.

Proteste și reacții publice

Pe 26 noiembrie 2024, mii de români au protestat în orașe precum București, Timișoara, Sibiu, Brașov, Iași și Constanța împotriva lui Georgescu, etichetat drept „filo-rus”. Această polarizare a dus la formarea a două tabere distincte în societatea românească: pro-Lasconi și pro-Georgescu.

Anularea alegerilor

La 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a decis anularea alegerilor, ceea ce a împiedicat desfășurarea turului al doilea între Georgescu și Lasconi.

Concluzie

Aceste evenimente subliniază o schimbare semnificativă în peisajul politic românesc, cu potențiale implicații profunde asupra direcției viitoare a țării, în special în contextul relațiilor internaționale și al angajamentelor față de NATO și UE.

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *