24 noiembrie. O zi crucială pentru democrația românească
Pe 24 noiembrie 2024, românii au surprins prin alegerea lui Călin Georgescu și Elena Lasconi în finala alegerilor prezidențiale, contrar așteptărilor care îi dădeau ca finaliști pe Marcel Ciolacu și George Simion. Această schimbare a accentuat divizarea societății românești, în contextul anulării alegerilor prezidențiale din 2024 de către Curtea Constituțională (CCR). La un an de la acest incident, România se confruntă cu o instabilitate fără precedent.
Contextul anulării alegerilor
Decizia CCR de a anula alegerile, luată pe 6 decembrie 2024, a lăsat cetățenii confuzi și nemulțumiți. Documentele care explică motivele anulării sunt încă clasificate, iar Nicușor Dan, primarul Capitalei, promitea în campania electorală că va clarifica această situație.
În această perioadă, Călin Georgescu, candidatul cu cele mai multe voturi în turul întâi, a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale și propagandă legionară. În plus, măsurile de austeritate implementate de Guvernul Bolojan au dus la creșterea taxelor, afectând în special cetățenii de rând.
Analiza societății românești
Sociologul Vladimir Ionaș a caracterizat starea României ca fiind una de instabilitate, accentuată de măsurile de austeritate și de lipsa unei comunicări eficiente din partea autorităților. El subliniază că dezbinarea societății va continua să crească, în special în contextul creșterii impozitelor pe locuințe și mașini.
Politologul Cristian Pîrvulescu a adăugat că societatea românească este fragmentată din diverse motive socio-economice și culturale, iar alegerile din 2024 nu au fost cauza principală a acestei divizări. El consideră că deciziile politice absurde au alimentat curentele extremiste și dezbinarea.
Politica externă a României
Pe plan extern, România se confruntă cu o relație mai rece cu Statele Unite și cu o absență de la masa deciziilor europene. Ionaș subliniază că România ar trebui să joace un rol mai activ în politica europeană, în loc să aștepte reacții din partea altor lideri. Pîrvulescu completează, afirmând că România nu este suficient de puternică militar și economic pentru a avea un cuvânt de spus în negocierile internaționale.
Promisiunile lui Nicușor Dan
Nicușor Dan a promis că va clarifica anularea alegerilor și a declarat că dovezile vor fi disponibile în viitor, deși a recunoscut că acestea pot apărea abia după câțiva ani. El a menționat că intervenția rusă a fost vizibilă și că România a fost ușor de destabilizat comparativ cu alte state.
Concluzie
La un an de la anularea alegerilor prezidențiale, România se află într-o situație de instabilitate politică și socială, cu un climat de neîncredere în instituțiile statului și în capacitatea acestora de a gestiona crizele. Impactul acestor evenimente va continua să influențeze evoluția politică a țării și relațiile sale internaționale.
