Incidentele recente legate de gaze în România
În ultimele 30 de zile, România a fost zguduită de 7 incidente majore legate de gaze, provocând 4 decese și numeroși răniți. Aceste evenimente, care au avut loc în diverse locații, de la București la Dej, Râmnicu Sărat și Balș, au generat un sentiment crescând de nesiguranță în rândul cetățenilor.
Lista incidentelor
Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chiseliță, a enumerat principalele incidente din perioada 17 octombrie – 16 noiembrie 2025:
- 17 octombrie: București, Calea Rahovei – explozie puternică într-un bloc de 8 etaje, cauzată de acumulare de gaz; 3 morți, 10 răniți, două niveluri distruse, zeci de persoane evacuate.
- 19 octombrie: Voluntari, B-dul Pipera – incendiu la două mașini, extins la o țeavă de gaze; 58 de persoane evacuate, fără victime.
- 25 octombrie: București, cartier Rahova – scurgeri de gaze multiple depistate la reluarea alimentării; incident de siguranță, fără explozie.
- 27 octombrie: Năvodari (Constanța) – conductă de gaz ruptă de un autoturism; 30-50+ persoane evacuate de urgență.
- 1 noiembrie: Dej (Cluj) – explozie urmată de incendiu într-o locuință alimentată cu gaz; un bărbat decedat.
- 2 noiembrie: Râmnicu Sărat (Buzău) – explozie urmată de incendiu într-un bloc, cauzată de acumulare de gaz; aproximativ 50 de persoane autoevacuate.
- 13 noiembrie: Balș (Olt) – explozie urmată de incendiu într-o garsonieră, cel mai probabil de la butelia GPL; două persoane cu arsuri, altele cu atac de panică.
Lipsa măsurilor preventive
Chiseliță subliniază că, deși fiecare incident a generat intervenții punctuale ale autorităților, nu există o reacție națională fermă. El întreabă cum este posibil ca, într-o țară cu 3,5 milioane de locuințe conectate la gaze, să nu existe un plan clar de prevenire a accidentelor în sectorul gazelor.
Problema reală este absența unor măsuri de anvergură, cum ar fi un program național de verificare a instalațiilor de gaz în blocurile vechi sau reglementări privind detectoarele automate de gaz. Autoritățile nu au comunicat un raport integrator care să analizeze cauzele comune ale incidentelor, lăsând cetățenii cu impresia că siguranța lor depinde mai mult de noroc decât de un sistem de supraveghere adecvat.
Consecințele unei infrastructuri vulnerabile
Concluzia este că seria de incidente reflectă un sistem vulnerabil, construit pe o infrastructură îmbătrânită și pe o lipsă de profesionalism. Exploziile nu sunt accidente inevitabile, ci consecințe previzibile ale absenței unei acțiuni sistemice. Chiseliță afirmă că, până când nu vor fi implementate măsuri structurale, românii vor continua să trăiască cu sentimentul că riscurile sunt omniprezente, iar protecția este insuficientă.
Concluzie
Fără o abordare coerentă și fermă la nivel național, riscul de tragedii similare va rămâne o realitate pentru cetățenii români, subliniind necesitatea urgentă de reforme în sectorul gazelor.
Sunt complet șocat de numărul atât de mare de incidente într-o perioadă atât de scurtă. Oare autoritățile ce măsuri concrete iau pentru a preveni astfel de tragedii în viitor?
E trist să vedem că viața oamenilor este pusă în pericol din cauza neglijenței. Ar trebui să existe mai multă responsabilitate din partea companiilor care gestionează aceste resurse.
Se pare că avem nevoie urgentă de reforme în domeniul siguranței gazelor naturale. De ce nu se face nimic semnificativ până acum?
Până când vom ajunge să luăm problemele serioase în serios? E greu să cred că soluțiile întârzie, mai ales când sunt atâtea vieți afectate.
Mă gândesc că poate există și alte motive ascunse pentru care nu se acționează rapid. Conspirații sau pur și simplu incompetență?
Totul pare să fie lăsat la voia întâmplării. Cât va mai dura până când cineva va răspunde cu adevărat pentru aceste tragedii?