6 decembrie: O zi tumultuoasă în politica românească
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României (CCR) a decis anularea primului tur al alegerilor prezidențiale, desfășurat pe 24 noiembrie 2024, cu doar două zile înainte de turul al doilea, programat pentru 8 decembrie. Decizia a generat controverse și reacții vehemente din partea candidaților și a liderilor politici, care au acuzat intervenții externe și nereguli în procesul electoral.
Decizia CCR
CCR a anunțat că întreaga procedură electorală va fi reluată, invocând art. 146 lit. f) din Constituție, care îi conferă atribuții în ceea ce privește respectarea procedurii pentru alegerea președintelui. Aceasta a fost precedată de o validare temporară a rezultatelor turului întâi, pe 2 decembrie, dar și de o decizie anterioară de renumărare a voturilor, pe 28 noiembrie.
Reacțiile politicienilor
Marcel Ciolacu, plasat pe locul al treilea după turul întâi, a salutat decizia CCR, afirmând că aceasta a fost singura soluție corectă, subliniind că rezultatul votului a fost denaturat de intervenții externe, în special din partea Rusiei. El a cerut autorităților să identifice vinovații.
Călin Georgescu, câștigătorul turului întâi, a cerut Biroului Electoral Central (BEC) și Autorității Electorale Permanente (AEP) să nu respecte decizia CCR, afirmând că statul român a călcat democrația în picioare și a caracterizat decizia ca pe o lovitură de stat oficializată.
Elena Lasconi, candidată USR și plasată pe locul al doilea, a criticat dur decizia CCR, considerând-o ilegală și imorală, și a subliniat că aceasta zdrobește esența democrației. Ea a menționat că statul român a călcat în picioare democrația și a cerut responsabilitate din partea autorităților.
George Simion, liderul AUR, a declarat că anularea alegerilor reprezintă o „lovitură de stat” și a îndemnat simpatizanții să nu se lase provocați și să nu iasă în stradă.
Contextul electoral
Alegerea din 2024 a fost marcată de tensiuni crescânde, acuzații de fraudă electorală și intervenții externe. În perioada dintre turul întâi și anularea alegerilor, atmosfera politică a fost extrem de tensionată, cu acuzații reciproce între candidați și dezvăluiri despre posibile ingerințe rusești în campania electorală, în special prin intermediul rețelelor sociale precum TikTok.
Implicarea internațională
Reacțiile internaționale au fost rapide, cu agenții de presă care au subliniat haosul instituțional generat de decizia CCR. Reuters a notat că hotărârea ar putea eroda instituțiile democratice și ar putea provoca proteste de stradă, punând în pericol cursul pro-occidental al României. AFP a caracterizat anularea alegerilor ca pe o „lovitură de teatru”, evidențiind suspiciunile de influență rusă în favoarea lui Georgescu.
Concluzie
Decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale din România a generat un val de reacții și a aruncat țara într-o criză politică profundă, evidențiind tensiunile interne și presiunea externă, cu implicații majore asupra stabilității democratice a națiunii.
