AUR denunță alianța PSD-PNL-USR-UDMR
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, acuză partidele PSD, PNL, USR și UDMR că au adus finanțele publice într-o „situație catastrofală”, invocând creșterea datoriei guvernamentale până la aproximativ 1.194 de miliarde de lei, echivalentul a 61,4% din PIB, la finalul primelor cinci luni ale anului 2026.
Petrișor Peiu afirmă că majorarea rapidă a datoriei și costurile tot mai mari cu dobânzile reprezintă unul dintre principalele riscuri pentru bugetul de stat. „Adevărata măsură a prăbușirii statului: în primele cinci luni ale anului, datoria guvernamentală a ajuns la 1.194 de miliarde de lei, 61,4% din PIB. Cu 57 de miliarde de lei, adică 1,2% din PIB, în plus doar pe primele cinci luni din 2026!”, afirmă acesta. Peiu susține că este esențial să se analizeze datoria publică și sumele pe care statul trebuie să le achite anual pentru finanțarea acesteia, menționând că dobânzile plătite pentru datoria publică depășesc cu mult 3% din PIB, devenind astfel cel mai mare pericol bugetar pentru statul român.
Peiu acuză totodată Guvernul că prezintă o imagine excesiv de favorabilă asupra situației finanțelor publice. „Dincolo de propaganda triumfalistă a guvernului, aceasta este situația reală a finanțelor statului. Aceasta este catastrofa guvernării prelungite a cârdășiei PSD, PNL, USR, UDMR”, a declarat liderul grupului senatorial AUR.
Datele privind execuția bugetară confirmă o creștere importantă a costurilor cu finanțarea datoriei. În primele cinci luni din 2026, cheltuielile cu dobânzile s-au ridicat la 26,81 miliarde de lei, cu 3,95 miliarde de lei mai mult decât în perioada corespunzătoare a anului precedent. În același timp, deficitul bugetului general consolidat a fost de 35,94 miliarde de lei, respectiv 1,75% din PIB, față de 64,23 miliarde de lei, sau 3,35% din PIB, după primele cinci luni din 2025.
Comisia Europeană estimează că datoria va continua să crească. În prognoza economică din 21 mai, Executivul european estima că datoria publică brută a României va crește de la 59,3% din PIB în 2025 la 61,6% în 2026 și la aproximativ 63,4% în 2027. Comisia arată că avansul datoriei este determinat în principal de deficitele bugetare încă ridicate și de cheltuielile cu dobânzile. România continuă, de altfel, să aibă una dintre cele mai dificile situații bugetare din Uniunea Europeană, deficitul administrației publice fiind de 7,9% din PIB în 2025, după 9,3% în 2024, iar Comisia Europeană estimează pentru 2026 un deficit de 6,2% din PIB și pentru 2027 unul de 5,8%.
Prognoza Comisiei indică mai degrabă o stagnare economică în 2026 decât o contracție propriu-zisă: creșterea reală a PIB este estimată la numai 0,1%, după un avans de 0,7% în 2025. Comisia avertizează însă că măsurile de consolidare fiscală, inflația ridicată și scăderea consumului intern apasă puternic asupra economiei. Comisia estimează o revenire a creșterii economice la 2,3% în 2027, dar avertizează că instabilitatea politică internă și eventualele îndoieli privind continuarea ajustării fiscale reprezintă riscuri suplimentare pentru economie și pentru încrederea investitorilor.
