Reluarea Activităților Centralei Nucleare de la Paks
Centrala nucleară de la Paks, singura din Ungaria, care acoperă, la capacitate maximă, 40% din generarea de energie electrică a ţării, revine treptat la capacitate, operând deja la jumătate din puterea sa nominală, după reconectarea a şapte dintre cele opt turbine.
Premierul Peter Magyar a anunțat că centrala a atins o producție de 1.000 MW și că se așteaptă ca, miercuri, producția să ajungă la maximul de 2.000 MW.
Impactul Secetei asupra Funcționării Centralei
Seceta şi valurile de căldură din primele zile din august au afectat funcţionarea centralei, nivelul Dunării a scăzut la minime istorice, ceea ce a dus la deconectarea a şapte dintre cele opt turbine ale centralei. În urmă cu zece zile, Guvernul a decis realizarea unor lucrări pentru a se încerca o creştere a nivelului Dunării şi a evita astfel închiderea totală a centralei.
Pentru a garanta funcţionarea centralei, pe 13 august, au început lucrările la un prag de fund, un fel de dig, şi au fost scufundate două barje pentru a devia un debit mai mare de apă înspre canalul ce asigură apa pentru centrală.
Informații despre Debitul Dunării
Debitului Dunării la intrarea în ţară, secţiunea Baziaş, va creşte spre sfârşitul săptămânii viitoare până la 1.550 mc/s, însă se va menţine mult sub media multianuală a lunii august, de 3.900 mc/s. În primele zile ale intervalului prognozat, debitul va fi staţionar la 1.300 mc/s, apoi în creştere până la 1.550 mc/s.
Hidrologii au estimat pentru luna august un debit maxim al Dunării de 2.000 mc/s şi unul minim de 1.450 mc/s.
Situația Râurilor Interioare din România
Pe râurile interioare, debitele vor fi în general staţionare în intervalul menţionat. Sunt posibile creşteri de niveluri şi debite, pe unele râuri din zonele de deal şi munte, ca urmare a precipitaţiilor prognozate.
Regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50-80%) pe râurile din bazinul hidrografic al Prahovei şi bazinele superioare ale Ialomiţei şi Buzăului şi mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb, Bârlad, Râmnicu Sărat, pe cursul superior al Siretului, pe afluenţii Prutului şi pe râurile din Dobrogea.