Proiectul de lege privind reintroducerea uniformelor școlare obligatorii în toate unitățile de învățământ preuniversitar a stârnit un val intens de dezbateri aprinse în Parlamentul României, dar și o vie polemică între părinți, elevi, profesori și specialiști în drept.
Aflat în analiză la comisiile de specialitate din Senat, Proiectul L443/2026 își propune să modifice Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Totuși, forma inițială a propunerii legislative – care includea amenzi de până la 5.000 de lei pentru părinți și până la 10.000 de lei pentru școli în cazul neaplicării regulii – a fost catalogată drept excesivă de organizațiile de reprezentare și de experții juridici.
Ce prevede noua lege și ce avem deja în vigoare
Discuția nu pleacă de la un vid legislativ. În prezent, școlile din România au deja pârghiile legale de a introduce uniforme sau elemente distinctive, fără a fi nevoie de un sistem național bazat pe sancțiuni contravenționale.
- Ce avem acum: Legea învățământului preuniversitar (nr. 198/2023, art. 106) și Statutul Elevului (Ordinul ME nr. 5.707/2024) prevăd că elevii trebuie să se prezinte la școală într-o „ținută decentă și adecvată” și pot purta elemente de identificare stabilite de fiecare școală în parte.
- Ce interzice clar legea actuală: Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a școlilor (ROFUIP, actualizat în 2026) stipulează explicit la art. 183 că este interzisă oprirea la poartă sau trimiterea acasă a elevului care nu poartă uniformă, garantând dreptul constitutiv la învățătură.
- Ce aduce proiectul L443/2026: Propunerea transformă opțiunea școlilor într-o obligativitate națională și introduce sancțiuni, ridicând semne de întrebare asupra modului în care va fi finanțată achiziția hainelor și cum va fi garantat accesul la cursuri.
Cele 4 mari dileme și principii aduse la masa dezbaterilor din Parlament
În cadrul dezbaterilor organizate la Comisia pentru învățământ din Parlament – unde au fost prezenți reprezentanți ai părinților, ai elevilor și case de avocatură precum Manea și Asociații – s-au conturat patru puncte critice pe care parlamentarii trebuie să le rezolve:
- Rolul decizional al părinților și pericolul monopolului pe uniforme
Potrivit avizului dat de Consiliul Legislativ (nr. 625/2026), dacă părinții sunt cei care plătesc (integral sau parțial) uniforma, ei nu pot fi doar „consultați” formal. Decizia privind modelul, croiala și standardele trebuie luată cu acordul direct al Consiliului reprezentativ al părinților. În caz contrar, există riscul ca școlile să impună firme unice de croitorie sau pachete vestimentare excesiv de scumpe.
- Sursa de bani: Cine plătește pentru familiile vulnerabile?
Educația de stat este gratuită prin Constituție (art. 32). Textul proiectului propune subvenții sau gratuitate de 100% în funcție de venituri, însă spune ambiguu că acestea „pot fi finanțate” de la bugetele locale. Consiliul Legislativ a avertizat că legea trebuie să specifice clar sursa națională de finanțare, pentru a nu lăsa primăriile fără fonduri și copiii din medii defavorizate în imposibilitatea de a veni la școală.
- Intrarea la ore nu poate fi condiționată de haine
Elevul care ajunge la școală fără uniformă (din motive financiare, medicale sau conjuncturale) nu poate fi trimis acasă și nu i se pot pune absențe. O astfel de măsură ar încălca dreptul fundamental la educație și principiul proporționalității prevăzut de Constituție.
- Amenzile usturătoare versus responsabilizarea treptată
Măsura de a amenda un părinte cu până la 5.000 de lei pentru lipsa uniformei a fost criticată dur, fiind considerată disproporționată. Pentru comparație, aceeași amendă se aplică părinților care își retrag cu vinovăție copilul din școală. Specialiștii propun în loc un mecanism în pași:
1.Constatare și informare:La prima abatere.
Școala poartă o discuție directă cu elevul pentru a înțelege motivul pentru care nu poartă uniforma.
2.Notificarea familiei:În caz de repetare.
Este contactată familia și se identifică dacă există o problemă financiară, socială sau medicală.
3.Activarea sprijinului sau adaptării:Măsuri sociale.
Dacă familia nu își permite achiziția, intervine mecanismul de sprijin financiar sau se adaptează regula la situația elevului.
4.Plan de conformare și consiliere:În caz de refuz nejustificat.
Se stabilește un plan de dialog și consiliere între școală și familie, fără a-i fi interzis copilului accesul la cursuri.
Combate uniforma bullying-ul? Ce spun experții
Unul dintre principalele argumente aduse de susținătorii proiectului a fost reducerea discriminării și a fenomenului de bullying în școli. Totuși, Consiliul Economic și Social (CES) a avizat nefavorabil proiectul (Avizul nr. 4517/2026), arătând că hărțuirea între elevi nu dispare prin uniformizarea hainelor. Diferențele sociale și economice se manifestă în continuare prin telefoane mobile, încălțăminte, ghiozdane, vacanțe sau bani de buzunar.
CES și reprezentanții părinților subliniază că hărțuirea se combate prin consiliere psihologică, profesori bine pregătiți în gestionarea conflictelor și investiții în programe precum „Masă sănătoasă” sau transport gratuit.
Ce urmează în Parlament
Miza dezbaterilor din comisiile parlamentare este de a transforma o propunere legislativă rigidă într-un cadru echilibrat, care să ofere identitate școlilor, dar fără să transforme regula vestimentară într-o sursă de amenzi și excluziune.
Decizia finală va aparține Camerei Deputaților, for decizional, unde se așteaptă amendamente majore la textul inițial.
Procesul legislativ rămâne atent monitorizat de reprezentanții societății civile, ai comunităților de părinți și ai mediului juridic. Pentru sprijin și informare de specialitate, puteți consulta site-ul Manea și Asociații.
