Alerta BNR privind inflația în România
România continuă să se confrunte cu probleme persistente în privința creșterii prețurilor, după ce, în ultimii 21 de ani, inflația s-a încadrat în intervalul urmărit de Banca Națională în numai șase ani.
Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR, atrage atenția că economia românească este afectată de dezechilibre bugetare, presiuni inflaționiste și riscuri de stagnare economică. Oficialul estimează că perioada în care dobânda-cheie este menținută la 6,5% s-ar putea prelungi cu alte câteva trimestre.
Rezultatele obținute de România în combaterea inflației sunt mai slabe decât cele înregistrate de alte state din Europa Centrală. Din 2005, anul în care BNR a introdus strategia de țintire directă a inflației, creșterea prețurilor s-a încadrat în intervalul stabilit doar în șase ani. În schimb, în 12 dintre cei 21 de ani analizați, inflația a depășit limita superioară a intervalului urmărit de banca centrală.
Situația este diferită în țările vecine. Cehia a înregistrat cinci ani în care inflația a depășit intervalul țintit, Polonia șase, iar Ungaria zece. Viceguvernatorul BNR consideră că aceste rezultate evidențiază dificultățile de durată ale economiei românești în privința stabilității prețurilor.
Marinescu precizează însă că depășirea țintei de inflație nu poate fi pusă exclusiv pe seama deciziilor băncii centrale, întrucât evoluția prețurilor este influențată și de măsurile fiscale, crizele externe și modificările prețurilor administrate.
Dobânda-cheie este menținută la 6,5% din august 2024, iar Marinescu estimează că această situație ar putea continua în următoarele trimestre, în contextul măsurilor de ajustare bugetară și al scumpirilor din sectorul energetic. Reducerea dobânzilor înainte ca inflația să scadă pe o traiectorie clară poate duce la dezechilibre economice, iar o majorare nejustificată ar putea afecta activitatea economică.
Viceguvernatorul BNR atrage atenția că anul 2026 a adus dificultăți suplimentare pentru politica monetară, în contextul unor șocuri interne și externe care au impus revizuirea prognozelor economice. Marinescu vorbește despre riscurile asociate stagflației, situație caracterizată prin stagnare economică și inflație ridicată, precum și despre perspectivele recesioniste conturate în economie.
Conflictul din Orientul Mijlociu și efectele acestuia asupra piețelor energetice au complicat suplimentar eforturile de stabilizare a prețurilor. În același timp, reducerea cererii din economie contribuie la temperarea inflației, însă efectele sunt, potrivit oficialului, mai reduse decât cele anticipate.
Cosmin Marinescu acordă o atenție deosebită politicilor bugetare din ultimii ani. Acesta amintește că România a înregistrat în 2024 un deficit public de 9,3% din PIB, pe fondul creșterii puternice a cheltuielilor statului. Viceguvernatorul consideră că expansiunea bugetară a amplificat vulnerabilitățile economiei și a redus spațiul de manevră al politicii monetare.
În 2025, majorarea TVA și a altor taxe indirecte a contribuit la creșterea inflației peste 10% pentru mai multe luni. BNR a decis atunci să nu majoreze dobânda-cheie, apreciind că scumpirile generate de aceste măsuri fiscale aveau un caracter temporar.
Marinescu subliniază că stabilitatea prețurilor nu poate depinde exclusiv de banca centrală, în lipsa unor politici bugetare responsabile și a reducerii dezechilibrelor economice.
Oficialul BNR susține că strategia de țintire a inflației trebuie analizată și adaptată la transformările economice din ultimii ani. În opinia sa, băncile centrale ar trebui să acorde o atenție mai mare evoluției masei monetare, creditării și altor indicatori care pot semnala apariția presiunilor inflaționiste.
Marinescu nu propune renunțarea la obiectivul de stabilitate a prețurilor, ci o abordare mai amplă, care să țină cont de particularitățile economiei și de efectele pe termen lung ale deciziilor monetare. El consideră că politica monetară trebuie să evite atât intervențiile pripite, cât și reacțiile întârziate, care pot amplifica dezechilibrele existente.
