Amenințările din umbra reducerii deficitului României
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat riscurile ce se ascund în urma reducerii deficitului bugetar al României. O preocupare majoră este pierderea unor fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din cauza nerespectării programului, ceea ce ar putea afecta bugetul de stat, care depinde de aceste încasări.
Execuția bugetară pe trimestrul III 2026
Raportul privind execuția bugetară pe trimestrul III 2026 arată un deficit de 37,27 miliarde de lei, echivalent cu 1,81% din PIB, fiind cu 4,11 miliarde de lei sub nivelul programat. Investițiile publice au crescut cu 48,6% față de anul precedent, totalizând 47,81 miliarde de lei (2,33% din PIB). În primele 9 luni ale anului, deficitul s-a redus cu 24,17 miliarde de lei, de la 102,47 miliarde de lei în 2025 la 78,30 miliarde de lei în 2026, ceea ce reprezintă o scădere de la 5,31% la 3,81% din PIB.
Riscurile pentru încasările din PNRR
Un risc important identificat de Nazare este neîncasarea ultimelor tranșe din PNRR. Atingerea țintei de deficit de 6,2% din PIB pentru 2026 depinde de încasările efective realizate până la 31 decembrie, în cadrul cererilor de plată nr. 5 și nr. 6, care sunt în evaluare la Comisia Europeană. Componenta de grant a acestor cereri însumează 4,23 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 1% din PIB.
Efectele neîncasării fondurilor
Neîncasarea sumelor din PNRR ar putea duce la ajustarea veniturilor deja înregistrate, punând presiune asupra deficitului bugetar și asupra țintei de 6,2% din PIB. În trimestrul III, plățile pentru proiectele finanțate din PNRR au totalizat 12,99 miliarde de lei, cu 7,52 miliarde de lei mai mult decât în perioada similară a anului anterior.
Cheltuielile cu dobânzile și impactul asupra bugetului
Cheltuielile cu dobânzile statului au crescut la 50,63 miliarde de lei în primele 9 luni, cu 10,69 miliarde de lei mai mult decât anul precedent. Aceasta generează o presiune suplimentară asupra bugetului, reducând resursele disponibile pentru investiții și servicii publice.
Concluzii și măsuri viitoare
Ultimul trimestru al anului este crucial pentru gestionarea deficitului bugetar. Guvernul analizează riguros stadiul proiectelor și sursele de finanțare pentru a fundamenta măsurile necesare. Respectarea angajamentelor de consolidare fiscală este esențială pentru menținerea ratingului de țară și pentru evitarea unor costuri de finanțare mai mari. Rigoarea în evaluare și execuție rămân priorități cheie pe final de an.
