Clarificarea formei feminine „ministră”
Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române a clarificat statutul formei feminine „ministră” în limba română, în urma unei solicitări transmise de Ministerul Culturii.
Specialiștii arată că termenul poate fi utilizat în anumite contexte, inclusiv în intervenții publice, însă recomandă folosirea formei „ministru” în documentele oficiale, indiferent dacă funcția este ocupată de un bărbat sau de o femeie.
Cea mai recentă ediție a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM³), publicată în 2021, include forma „ministră”, însă aceasta este marcată drept „colocvială”. Alte forme feminine, precum „decană”, „deputată”, „președintă” sau „ingineră”, sunt înregistrate fără restricții stilistice.
În schimb, „primăriță” și „ministreasă” sunt considerate forme familiare, iar „rectoră” este clasificată drept o formă rară.
Institutul de Lingvistică recomandă ca, în actele instituțiilor publice, să fie folosită forma „ministru”, considerată denumirea generică a funcției guvernamentale.
„Pentru comunicarea scrisă formală, în special acte, adrese și alte documente instituționale, recomandăm utilizarea masculinului generic ministru, care desemnează funcția oficială din Guvern/Cabinet, independent de genul natural al persoanei care exercită funcția”, precizează Institutul.
Această recomandare urmărește asigurarea unei terminologii administrative uniforme și stabile, fără a exclude posibilitatea ca normele lingvistice să fie modificate în viitor.
În schimb, utilizarea formei „ministră” nu este considerată greșită în orice împrejurare.
„Considerăm că forma ministră, deși marcată «colocvial», poate fi folosită în comunicarea orală și în scris, în contexte care admit acest registru, inclusiv în intervenții publice și texte cu o componentă personală”, explică lingviștii.
Lingviștii explică și de ce anumite forme feminine pot părea neobișnuite, familiare sau chiar ironice. Unul dintre motive este legat de sufixele utilizate pentru formarea cuvintelor.
Această asociere nu este însă obligatorie. Forma „doctoriță”, spre exemplu, este inclusă în DOOM fără marcaje speciale privind registrul de utilizare.
Institutul invocă și cercetări sociolingvistice care arată că unii vorbitori preferă denumirile masculine pentru anumite funcții, chiar dacă acceptă existența variantelor feminine.
„Schimbările de uz constituie temeiuri pentru reevaluări normative, fără ca fiecare preferință individuală sau creștere de frecvență să modifice imediat norma consemnată”, arată Institutul.
Prin urmare, poziția transmisă Ministerului Culturii nu reprezintă o interdicție privind folosirea cuvântului „ministră”, ci o delimitare între limbajul colocvial, în care acesta poate fi utilizat, și comunicarea administrativă formală, pentru care este recomandată forma „ministru”.
Punctul de vedere a fost redactat de cercetătorul Alexandru Nicolae, din cadrul Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, pe baza normelor academice actuale și a cercetărilor privind evoluția limbii române.
