România și Turismul Străin: O Provocare Durabilă
În 2025, mai puțin de 20% dintre turiștii care s-au cazat în România au venit din străinătate, iar aceștia au rămas, în medie, doar 2,1 zile. Gheorghe Fodoreanu, fost președinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT) și fondator al Comisiei de Incoming, consideră că România trebuie să schimbe modul în care își promovează turismul. În loc să prezinte doar obiectivele turistice, țara ar trebui să ofere pachete complete de vacanță, care să atragă mai mulți vizitatori, să-i convingă să rămână mai mult și să aducă venituri mai mari.
Fodoreanu identifică turismul de afaceri, balnear și cultural ca principalele oportunități pentru România. Potrivit analizei sale, turismul de afaceri are cel mai mare potențial comercial, urmat de turismul balnear și circuitele culturale. În prezent, litoralul, Delta Dunării și turismul montan au o capacitate mai redusă de a atrage vizitatori străini.
Fodoreanu consideră că turismul de afaceri ar trebui să fie o prioritate, deoarece poate aduce vizitatori în afara sezonului obișnuit de vacanță. Conferințele, evenimentele internaționale și întâlnirile profesionale pot contribui la atragerea turiștilor, alături de manifestările culturale și sportive.
România dispune de resurse și baze de tratament pentru turismul balnear, însă oferta nu este suficient de cunoscută pe piețele externe, inclusiv în rândul generațiilor mai tinere. Fodoreanu propune colaborări cu asociații medicale, clinici și operatori specializați, precum și participarea la târguri dedicate.
Circuitele culturale ar putea reuni obiective din Bucovina, Maramureș și Transilvania, dar și destinații precum Delta Dunării, Transfăgărășanul sau Transalpina. Pentru a deveni produse turistice comercializabile, aceste trasee au nevoie de servicii de transport, cazare și ghidaj care să funcționeze împreună.
Datele statistice arată că România a înregistrat aproximativ 13,9 milioane de sosiri în structurile de cazare în 2025, cu 2,4% mai puține decât în anul precedent. Turiștii străini au reprezentat 18,6% din totalul sosirilor și 17,9% din numărul înnoptărilor. Durata medie a șederii lor a fost de 2,1 zile.
Încasările României din categoria „călătorii” au crescut însă în prima jumătate a anului 2026. Acestea au ajuns la 2,399 miliarde de euro, față de 2,191 miliarde de euro în primul semestru din 2025, o diferență de aproximativ 208 milioane de euro. Indicatorul reflectă cheltuielile vizitatorilor străini în România și nu se referă exclusiv la vacanțe sau la pachetele cumpărate prin agențiile de turism.
România a participat la târgul de turism de la Londra cu 35 de expozanți, având un stand național de 304 metri pătrați. Prezența la aceste manifestări ar trebui să se concretizeze în parteneriate și contracte. Programul a inclus prezentări despre turismul cultural, city-break-uri și segmentul MICE, care cuprinde întâlniri, călătorii de stimulare, conferințe și expoziții.
Pentru 2026, alocarea destinată promovării destinației România a fost majorată, potrivit informațiilor prezentate de ministrul Economiei în Parlament, de la aproximativ 2,2 milioane de euro la 4,5 milioane de euro. Cu tot cu creditele de angajament, suma indicată depășește 20 de milioane de euro.
Datele OECD arată că bugetul național pentru turism, care include programe de marketing și promovare, dar și finanțări pentru dezvoltarea destinațiilor și produselor turistice, a scăzut de la 55 de milioane de lei în 2024 la 26,8 milioane de lei în 2025. Aceste sume acoperă categorii bugetare diferite de alocarea anunțată pentru promovarea destinației în 2026.
Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) atrage atenția asupra problemelor economice cu care se confruntă companiile din sectorul HoReCa. Potrivit organizației, industria are cu aproximativ 25.000 de angajați mai puțin față de 2024.
FPIOR a propus Guvernului un pachet de măsuri pentru perioada 2026–2029. Printre acestea se numără reducerea TVA pentru HoReCa de la 11% la 9%, cu menținerea cotei timp de cel puțin trei ani, relansarea voucherelor de vacanță și lansarea unui program de finanțare dedicat industriei.
Strategia națională de turism 2023–2035 include dezvoltarea și promovarea unor produse precum turismul rural, cultural, balnear și ecoturismul. Potrivit OECD, finanțarea națională pentru turism a scăzut în 2025, iar dezvoltarea destinațiilor și a organizațiilor de management al destinației rămâne o prioritate.
În 2025, România avea 36 de organizații de management al destinației certificate, la nivel regional, județean și local.