Opțiuni pentru achitarea restanțelor salariale ale judecătorilor
Radu Marinescu spune că sunt luate în calcul două scenarii pentru plata restanțelor salariale câștigate în instanță de magistrați. Suma este de aproximativ 5 miliarde de lei. Ministrul Justiției a lansat și un atac la adresa guvernului condus de Ilie Bolojan.
Premierul Luca Niculescu a declarat că stingerea datoriilor față de magistrați este o prioritate pentru guvern. Radu Marinescu explică cum se va face acest lucru. Au fost luate în calcul două scenarii, fie printr-o formulă de eșalonare, fie prin alte modalități. Ministerul Finanțelor și, bineînțeles, întregul Guvern vor avea cuvântul final.
Ministrul spune că decizia depinde și de situația bugetară, precum și de coordonatele stabilite de Ministerul Finanțelor. „Prelungirea exagerată a interimatului guvernamental a creat o situație de dezechilibru. Actualul Guvern încearcă să realizeze o echilibrare a componentei financiare. Am realizat o rectificare bugetară și poate va mai exista una. Sigur, acest lucru ține, încă o dată, și de coordonatele stabilite de Ministerul Finanțelor. Pregătim bugetul pentru anul următor și, în acest context, marcat de dificultăți semnificative, trebuie analizat foarte serios dacă se vor putea face plăți în acest an. Dar, repet, hotărârile sunt obligatorii, drepturile sunt câștigate și vor trebui să fie onorate, însă printr-o modalitate care să nu dezechilibreze și mai mult echilibrul financiar, deja precar.”, a mai spus acesta.
Înalta Curte de Casație și Justiție a obținut o decizie definitivă, pe 16 octombrie 2026, în procesul intentat Guvernului pentru recuperarea unor drepturi salariale restante ale magistraților. Acestea au rezultat din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Suma se ridică la aproximativ cinci miliarde de lei. La aceasta se adaugă și penalități de întârziere.
Ilie Bolojan a contestat demersul, susținând că ÎCCJ s-a substituit puterilor executivă și legislativă în privința bugetului și a gestionării finanțelor publice. Curtea Constituțională a respins însă sesizarea, motivând că nu există un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte. Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună hotărârea în executare. În caz de întârzierii sunt prevăzute penalități de 1% pe zi, calculate la suma datorată, precum și o amendă zilnică reprezentând 20% din salariul minim brut pe economie.
