Dincolo de frontul din Ucraina: Cum încearcă Rusia să rescrie securitatea Europei la masa negocierilor

Moderator Mihaela
6 Min Citire
Sursa foto: PROFILUX IMAGES

Diplomația globală traversează una dintre cele mai tensionate perioade de la începutul invaziei ruse în Ucraina. După runda trilaterală de la Abu Dhabi dintre SUA, Rusia și Ucraina, urmată de consultările de urgență ale liderilor europeni la Dublin, devine tot mai clar că miza negocierilor nu mai este doar oprirea războiului. Kremlinul folosește tratativele pentru a cere retragerea trupelor NATO de pe flancul estic, în timp ce Europa își caută un loc la masă prin noul format E5 + UE.

Timp de două zile, pe 10 și 11 noiembrie, capitala Emiratelor Arabe Unite a găzduit discuții intense între delegațiile Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite. Deși Washingtonul și Kievul au descris întâlnirea drept una constructivă, rezultatul concret s-a limitat la un acord de principiu pentru un schimb de prizonieri, care ar urma să vizeze peste 1.000 de persoane. În privința încetării focului, blocajul rămâne același.

Moscova refuză categoric un armistițiu înaintea semnării unui acord cuprinzător. Mai mult, președintele Vladimir Putin a ridicat miza, condiționând oprirea războiului de crearea unei „noi arhitecturi pe termen lung a securității indivizibile și a păcii”.

În spatele acestei formule diplomatice se ascund cererile maximaliste pe care Rusia le-a formulat inițial în decembrie 2021, cu două luni înainte de a invada Ucraina:

  • Interzicerea extinderii NATO și blocarea definitivă a aderării Ucrainei și Georgiei.
  • Retragerea trupelor și a infrastructurii militare NATO din statele Europei Centrale și de Est care au aderat la Alianță după anul 1997, categorie în care intră și România.
  • Semnarea unor pacte bilaterale de neagresiune cu state individuale, o strategie prin care analiștii avertizează că Moscova încearcă să fractureze apărarea colectivă a NATO.

Potrivit relatărilor din presa germană, citate de Deutsche Welle, pe lista revendicărilor rusești puse pe masă la Abu Dhabi s-ar fi regăsit inclusiv ieșirea Finlandei din NATO, federalizarea Republicii Moldova și organizarea unui referendum în Transnistria.

„Ordinea etapelor în negocierile dintre Ucraina și Rusia este importantă. Prioritatea ar trebui să fie asigurarea unui armistițiu, urmată de un acord de pace. Abia atunci pot avea loc discuții privind arhitectura de securitate mai amplă a Europei.”, afirma Kaja Kallas, șefa diplomației Uniunii Europene

Presiunea diplomatică exercitată de emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, care s-au deplasat imediat după discuțiile din Emirate atât la Moscova, cât și la Dublin, a scos la iveală o nouă ipoteză sensibilă.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dezvăluit că negociatorii americani au ridicat pentru prima dată întrebarea dacă Kievul ar fi dispus să se retragă din zonele pe care le mai controlează în regiunea Donbas în schimbul aderării la NATO. Liderul de la Kiev a precizat că o astfel de concesie nu poate fi decisă în spatele ușilor închise, ci ar necesita o dezbatere publică internă și garanții de securitate ferme din partea partenerilor occidentali.

Răspunsul Europei: Formatul E5 + UE

Lăsată inițial în afara discuțiilor directe dintre Washington și Moscova, Uniunea Europeană a reacționat la summitul informal de la Dublin. Liderii europeni au respins ferm ideea ca securitatea continentului să fie negociată peste capul lor și au decis crearea unei echipe comune de reprezentare.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a confirmat pe platforma X că Europa se va implica activ în proces prin formatul E5 + UE, care reunește instituțiile europene alături de cinci puteri majore: Franța, Germania, Regatul Unit, Italia și Polonia.

„Europa se va implica îndeaproape în acest proces prin formatul E5 + UE. Între timp, vom asigura sprijin maxim pentru Ucraina și presiune maximă asupra Rusiei.”, a declarat  Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene

Pe aceeași linie, cancelarul german Friedrich Merz a subliniat la Dublin că „arhitectura de securitate a Europei nu este subiect de negociere”, iar președintele francez Emmanuel Macron a avertizat că orice limitare a sprijinului pentru Ucraina ar reprezenta doar „rețeta pentru încă un război”.

În schimb, Moscova privește cu scepticism implicarea europenilor. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a acuzat statele europene că încearcă să „urce în ultimul tren” fără a avea un rol clar, în timp ce negociatorul-șef rus Vladimir Medinski a declarat ironic că „nu este clar ce ar fi de discutat” cu Europa.

Sinteza procesului de pace

  1. Armistițiul nu este iminent. Rusia respinge înghețarea conflictului pe actuala linie a frontului, preferând să continue atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene pentru a-și maximiza avantajul la masa tratativelor.
  2. Miza depășește granițele Ucrainei. Prin cererile de retragere a trupelor NATO din Europa de Est, Kremlinul vizează direct securitatea flancului estic, inclusiv a României și a Republicii Moldova.
  3. SUA caută o soluție rapidă. Administrația de la Washington testează scenarii de compromis, inclusiv posibile concesii teritoriale ale Kievului în schimbul unor garanții de securitate.
  4. Europa își consolidează vocea. Prin formula E5 + UE, marile capitale europene refuză statutul de simplu spectator și pregătesc un nou pachet de sancțiuni, alături de un împrumut masiv pentru susținerea bugetului Ucrainei în 2027.
  5. Singurul progres real rămâne umanitar. În lipsa unui acord politic, singurul rezultat palpabil al negocierilor rămâne pregătirea celui mai amplu schimb de prizonieri de război de la începutul invaziei.

 

Surse:

Anadolu Agency

Al Jazeera

Reuters

The New York Times

Mihaela Eros

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *