Dreptul la protest sub atacuri în Occident
Dreptul la protest a fost supus unei ofensive continue în Occident, conform unui raport care subliniază creșterea criminalizării demonstrațiilor pro-Palestina. Studiul realizat de Federația Internațională a Drepturilor Omului (FIDH) se concentrează în special pe Regatul Unit, Statele Unite, Franța și Germania, unde guvernele au „armată” legislația anti-terorism și lupta împotriva antisemitismului pentru a suprima disidența și sprijinul pentru drepturile palestinienilor din Gaza și Cisiordania ocupată.
Tendințe alarmante în gestionarea disidenței
Yosra Frawes, șefa biroului pentru Maghreb și Orientul Mijlociu la FIDH, a declarat că această tendință reflectă o schimbare îngrijorătoare către normalizarea măsurilor excepționale în abordarea vocilor disidente. Raportul, bazat pe cercetări open-source, mărturii directe și rapoarte de la organisme internaționale, a fost publicat la o zi după ce un plan susținut de SUA a dus la un armistițiu în Gaza și la eliberarea tuturor ostaticilor israelieni și a mii de prizonieri palestinieni.
Critica guvernelor și violarea drepturilor
Cercetarea, efectuată între octombrie 2023 și septembrie 2024, ridică întrebări cu privire la cenzura funcționarilor publici, la violările drepturilor jurnaliștilor, societății civile și libertății academice în Regatul Unit, Franța, Germania și SUA. Raportul afirmă că „dreptul la protest a fost supus unui atac constant din partea guvernului britanic, indiferent de administrație sau de linia politică”. Se evidențiază politici guvernamentale precum legislația anti-protest propusă de guvernul conservator din 2024, considerată ulterior ilegală, și un guvern laburist care a „împins să legitimizeze violența genocidară a Israelului”.
Discursul oficial și impactul asupra comunității musulmane
Raportul citează afirmațiile fostei secretare de interne conservatoare, Suella Braverman, care a numit demonstrațiile pro-Palestina „mărșăluri ale urii”, stigmatizând astfel „sprijinul pentru Palestina și mișcările de rezistență palestiniană” și discriminând musulmanii și alte grupuri rasizate din Regatul Unit. Schimbarea către un guvern laburist în iulie 2024 nu a adus modificări semnificative în narațiunea oficială, continuând asocierea criticii la adresa Israelului cu „antisemitismul violent”.
Creșterea incidentelor de ură
Recent, statisticile guvernului britanic au arătat o creștere de aproape 20% a crimelor de ură împotriva musulmanilor, după ce cifrele de la începutul anului au relevat o creștere de 73% a atacurilor islamofobe în 2024. De asemenea, incidentele antisemitice în Regatul Unit au crescut, ceea ce a dus la o scădere a sentimentului de siguranță în comunitate. Criticile legate de creșterea antisemitismului și a unor scandări inflamatorii în timpul marșurilor pro-Palestina au dus la o propunere de creștere a puterilor poliției în timpul protestelor.
Restricții în alte țări occidentale
În Statele Unite, acțiunile de solidaritate cu Palestina au fost întâmpinate cu arestări și amenințări crescânde. În Franța, guvernul a fost criticat pentru reprimarea celor care exprimă solidaritate cu palestinienii, inclusiv prin interzicerea demonstrațiilor în anumite orașe. În Germania, unde marșurile pro-Palestina au strâns mii de oameni, tacticile poliției au fost criticate ca fiind excesive, iar deciziile de interzicere a anumitor sloganuri au fost contestate ca fiind antisemitice.
Recomandări pentru protecția dreptului la protest
Raportul recomandă Regatului Unit să înființeze un organism independent care să supravegheze practicile poliției în timpul demonstrațiilor și să revizuiască secțiunea 12 din Legea anti-terorismului din 2000 pentru a exclude opiniile politice protejate și sloganurile de solidaritate. De asemenea, se recomandă abrogarea secțiunii 11 din Legea Ordinii Publice din 2023, care permite opriri și percheziții fără suspiciune în timpul demonstrațiilor.
Implicații ale reprimării solidarității cu Palestina
Criza reprimării solidarității cu palestinienii subliniază o profundă criză nu doar a drepturilor omului în teritoriile ocupate, ci și a libertății în societățile care pretind a fi democratice.
Este îngrijorător cum drepturile fundamentale, precum cel la protest, sunt tot mai des călcate în picioare. Oare cât de mult va continua această tendință înainte să ne trezim cu toții fără voce?
Mă întreb dacă aceste măsuri drastice vor avea vreun impact pozitiv asupra societății. E greu de crezut că interzicerea voinței cetățenilor poate aduce vreo soluție durabilă.
E trist să vedem cum democrația este restrânsă chiar în țările care se pretind a fi modele pentru restul lumii. Protestele ar trebui să fie o formă normală de exprimare, nu un motiv de persecutare.
Raportul acesta arată clar că problema este mult mai profundă decât credem. Poate că e timpul să ne unim și să luptăm împotriva acestor abuzuri!
Nu pot să nu observ că discuțiile despre drepturile omului devin din ce în ce mai superficiale în Occident. Se pare că doar anumite cauze sunt acceptate, iar altele sunt complet ignorate.
Oare suntem pe calea unei societăți unde dissentul devine tabu? E o situație alarmantă și trebuie să fim atenți la ceea ce se întâmplă!