Identificarea „Splatatouille” din Chicago
Cercetătorii au dezvăluit că faimosul imprint cunoscut sub numele de „Splatatouille”, găsit pe o stradă din Chicago, a fost creat, de fapt, de o veveriță. Imprintul a fost realizat pe West Roscoe Street cu câteva decenii în urmă, dar a câștigat popularitate în 2024, după ce un comedian a distribuit o fotografie pe rețelele sociale.
Detalii despre imprint
Imprintul, care a fost creat de un animal probabil decedat, nu avea urme care să conducă de la acesta, ceea ce a dus la o confuzie inițială cu privire la identitatea victimei, fiind considerat un șobolan. Dr. Michael Granatosky, cercetător la Universitatea din Tennessee, Knoxville, a declarat că dovezile sugerează că victima era, cel mai probabil, o veveriță gri estică.
Metodele de cercetare
În studiul publicat în revista Biology Letters, cercetătorii au analizat 37 de specii de mamifere observate în Chicago, excludându-le pe cele rare sau care nu aveau caracteristici vizibile în imprint. Dintre cele opt specii rămase, au fost incluse șobolanul brun, veverița gri estică, chipmunkul estic și muskratul.
Analiza comparativă
Deși niciuna dintre specii nu a avut măsurători exact identice cu imprintul, analiza a arătat că veverița gri estică, veverița fox sau muskratul aveau cele mai apropiate dimensiuni. Cercetătorii au concluzionat că veverița gri estică era cea mai probabilă victimă, având în vedere prevalența acesteia în Chicago comparativ cu celelalte specii.
Propunerea de redenumire
Cercetătorii au propus ca specimenul să fie redenumit „veverița de pe trotuarul din Windy City”, un nume mai potrivit pentru originea sa și mai aliniat cu dovezile disponibile. Explicațiile suplimentare sugerează că betonul umed ar fi contribuit la o mărime mai mare a imprintului decât s-ar fi așteptat pentru o veveriță, iar animalul ar fi căzut de la o înălțime, susținut de raportările despre copacii din apropiere.
Observații finale
Deși imprintul nu arăta urme ale unei cozi pufoase, cercetătorii au explicat că detalii fine, precum firele de păr, se păstrează mai bine în nămol fin decât în beton. Studiul, deși aparent frivol, ilustrează puterea științei de a aborda întrebări diverse și dificultățile de a interpreta urmele lăsate de organisme, un aspect fundamental al paleontologiei.
Acest studiu subliniază complexitatea și provocările în identificarea urmelor lăsate de animale, având implicații pentru înțelegerea interacțiunilor dintre specii și mediul urban.

