Supravegherea în România: Mandate de securitate națională emise în număr record
În perioada cuprinsă între primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024 și ziua trimiterii în judecată a unui dosar considerat o amenințare la adresa ordinii constituționale, au fost emise 2.843 de mandate de securitate națională la București. Alegerile au avut ca finaliști pe Călin Georgescu și Elena Lasconi.
Cifre alarmante privind supravegherea populației
În ultimii trei ani, datele furnizate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) arată o situație îngrijorătoare: s-au emis 8.603 mandate de supraveghere, sub conducerea fostei șefe a Curții Supreme, Corina Corbu, în perioada de mandat a lui Klaus Iohannis și interimatul lui Ilie Bolojan. Aceste mandate au fost solicitate de structurile de informații, aprobate de procurorul general și validate de ÎCCJ, fără nicio respingere.
Reflexul totalitar al supravegherii
Silviu Brucan a susținut că România are nevoie de 20 de ani pentru a învăța democrația. După aproape 36 de ani de la Revoluție, reflexele totalitare par să persiste, cu supravegherea populației justificată „în numele securității naționale”. Datele obținute de Gândul arată că, de la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024 până la 16 septembrie 2025, au fost emise 2.843 de mandate de securitate națională, toate aprobate fără excepție. Acest lucru sugerează că nu există un adevărat filtru pentru protecția drepturilor cetățenilor.
Detalii despre mandatele de securitate națională
Mandatul de securitate națională (MSN) permite interceptarea și înregistrarea comunicațiilor, căutarea de informații, instalarea de tehnică de interceptare, filaj, localizare prin GPS și extragerea de informații financiare. Se estimează că fiecare mandat vizualizează un minim de 20 de persoane, ceea ce implică peste 55.000 de persoane afectate. Totuși, dosarele de infracțiuni legate de securitatea națională rămân puține, iar transparența în ceea ce privește numărul persoanelor vizate este inexistentă.
Statistica mandatelor de securitate națională
În ultimii trei ani, ÎCCJ a admis 8.603 de mandate, cu zero solicitări respinse. Dintre acestea, 2.872 au fost cereri inițiale, iar restul au fost prelungiri și completări. În perioada alegerilor din 2024, au fost emise 2.709 mandate, iar din nou, nu a existat nicio respingere. În total, în perioada ianuarie 2023 – noiembrie 2024, România a emis 5.894 de mandate de securitate națională, fără nicio solicitare respinsă.
Comparativ cu Statele Unite
În contrast cu România, în Statele Unite, datele privind mandatele de supraveghere sunt publice și accesibile. Instanța FISA a emis în 2024 doar 356 de mandate, dintre care 267 au fost aprobate, iar 15 au fost respinse parțial. Acest filtru judiciar esențial lipsește în România, unde Curtea Supremă nu își îndeplinește rolul de a proteja drepturile cetățenilor.
Concluzie
Supravegherea masivă în România ridică semne de întrebare cu privire la respectarea drepturilor și libertăților fundamentale, subliniind nevoia urgentă de reformă în sistemul de justiție și de protecție a cetățenilor.
E destul de îngrijorător cum supravegherea devine normă în numele „securității naționale”. Ce se va întâmpla cu drepturile noastre?
Chiar mă întreb dacă aceste mandate sunt justificate sau pur și simplu o modalitate de a controla populația. E o situație complexă, dar eu personal nu mă simt confortabil cu ideea asta.
Se pare că suntem tot mai aproape de un stat polițienesc. Cum putem să ne apărăm drepturile dacă autoritățile decid unilateral ce e bine pentru noi?
Mi-ar plăcea să văd mai multă transparență în privința acestor măsuri. Dacă se fac astfel de lucruri, ar trebui să știm și noi despre ele!
În fond, dacă n-avem nimic de ascuns, de ce ne-ar păsa? Dar parcă totuși e o linie fină între securitate și invadarea intimității personale…