Conducerea Institutului Goethe și diplomația culturală
Dr. Joachim Umlauf a condus Institutul Goethe din București timp de șase ani, încheind mandatul pe 1 septembrie. În cadrul bilanțului său, el a evidențiat noi direcții strategice pentru institut, care nu mai sunt axate exclusiv pe promovarea culturii germane, ci pe diplomația culturală, având ca scop deschiderea față de diverse componente ale societății civile, combaterea stereotipurilor și consolidarea democrației, construind astfel punți între Est și Vest.
Consolidarea societății civile prin artă și cultură
Umlauf consideră că, deși directorul unui institut precum Institutul Goethe este doar o parte dintr-un întreg, fiecare individ are responsabilitatea de a contribui la transformarea societății. El a subliniat importanța sprijinului pentru grupurile din societatea civilă, inclusiv minoritățile etnice și sexuale, și a dorit să deschidă institutul către noi forme de expresie culturală. A subliniat că este esențial să continuăm să ne dedicăm și formelor consacrate de schimb cultural, cum ar fi literatura, muzica și arta.
Provocările democrației contemporane
Umlauf a menționat că democrația este expusă unor critici tot mai mari și că trebuie regândită, având în vedere nemulțumirile față de instituțiile democratice. El a evidențiat ascensiunea populismului și extremismului ca o reacție la mecanismele democratice percepute ca fiind rigide. Propune utilizarea consiliilor cetățenești în procesele democratice participative pentru a îmbunătăți deciziile locale. După mandatul său în România, Umlauf va continua să se implice în proiectele europene ale Institutului Goethe, explorând noi forme de acțiune democratică.
Diplomația culturală ca punte între culturi
Umlauf a discutat despre importanța diplomației culturale în a conecta țări și tradiții, mai ales în contextul stereotipurilor. El a subliniat că diplomația culturală externă are rolul de a crea conexiuni prin mediatori și prin formarea de rețele culturale. A menționat că prejudecățile persistente în Germania față de români necesită intervenții active pentru a promova înțelegerea reciprocă. Proiectul „NARDIV – United in Narratives Diversity?” este un exemplu de colaborare între instituții din Est și Vest pentru a analiza rețelele culturale.
Transformările în politica culturală externă
Umlauf a observat că războiul din Ucraina și pandemia de COVID-19 au dus la o transformare a politicii culturale externe, care acum sprijină mai mult societatea civilă. Această schimbare reflectă o tendință europeană de a corela cultura cu democrația, drepturile omului și libertatea de exprimare. A subliniat că diplomația culturală nu trebuie să devină un instrument de propagandă, ci să respecte valorile europene de toleranță și respect.
Rolul universităților în diplomația culturală
Universitatea din București joacă un rol important în cadrul proiectului „NARDIV”, colaborând cu Institutul Francez din București și implementând un program de masterat dedicat diplomației culturale. Umlauf a subliniat importanța pregătirii tinerilor specialiști pentru a lucra în instituții culturale internaționale. Scopul acestui program este de a încuraja mobilitatea profesională între România și Germania, contribuind astfel la înțelegerea interculturală.
Concluzie
Implicarea Institutului Goethe în promovarea diplomației culturale și consolidarea societății civile este esențială într-un context global tot mai provocator, cu scopul de a depăși stereotipurile și de a construi legături durabile între culturi.
