Ajutoarele internaționale pentru climă și comunitățile în tranziție
Un raport recent arată că mai puțin de 3% din ajutoarele internaționale destinate reducerii emisiilor de carbon susțin o „tranziție justă” pentru lucrătorii și comunitățile afectate de industriile poluante. Analiza a fost publicată cu o săptămână înainte de negocierile climatice majore ale Națiunilor Unite de la Belém, Brazilia, și provine de la organizația non-profit ActionAid, care avertizează că reacția globală la criza climatică riscă să adâncească inegalitatea în loc să o abordeze.
Problemele identificate în proiectele de finanțare
Raportul a analizat informațiile publice despre toate proiectele aprobate pentru reducerea emisiilor de carbon, finanțate de cele două fonduri multilaterale majore: 178 de proiecte din Fondul Verde pentru Climă, susținut de ONU, și 466 din Fondurile pentru Investiții în Climă, stabilite de Banca Mondială și băncile de dezvoltare regionale. Din cele aproape 650 de proiecte evaluate, doar unul din 50 a îndeplinit criteriile de tranziție justă. Acest rezultat a fost descris ca fiind „uimitor de scăzut”.
Implicarea lucrătorilor și comunităților
Teresa Anderson, lider global al justiției climatice la ActionAid, a subliniat că oamenii sunt adesea constrânși să aleagă între un loc de muncă sigur și o planetă sigură. Aceasta a menționat că proiectele actuale nu oferă suficiente garanții pentru a asigura că nu trebuie să facă această alegere. De asemenea, a fost evidențiat faptul că doar 1 din 35 de dolari cheltuiți pe proiecte este alocat celor care promovează tranziția justă, suma totală fiind de doar 630 de milioane de dolari în peste un deceniu.
Critici asupra finanțării climatice
Bert De Wel, coordonator global al politicii climatice la Confederația Internațională a Sindicatelor, a confirmat că datele reflectă ceea ce observă lucrătorii și sindicatele: finanțarea climatică este dictată de nevoile investitorilor, nu de cele ale comunităților afectate. Acesta a subliniat că suma alocată pentru tranziții juste este deosebit de mică, ceea ce contravine promisiunilor inițiale ale finanțatorilor.
Consultarea comunităților afectate
Un exemplu dat de Anderson a fost un program din Bangladesh, unde dezvoltatorii nu au consultat actorii implicați. Proiectul încuraja fermierii să planteze mango în loc de orez, dar a fost conceput fără a lua în considerare muncitorii sezonieri sau femeile care procesau orezul. Lipsa consultării a dus la o soluție economică neviabilă.
Negocierile climatice viitoare
Negocierile climatice de la COP30 vor oferi oportunitatea de a remedia aceste tendințe. Autoritățile braziliene au identificat abordările de tranziție justă ca fiind o prioritate pentru aceste negocieri. Grupurile de societate civilă vor solicita țărilor să adopte un nou „Mecanism de Acțiune Belém” pentru a detalia planuri specifice care să sprijine proiectele aliniate la tranziția justă.
Apeluri la acțiune
ActionAid cere națiunilor bogate să se angajeze să aloce trilioane de dolari anual în finanțare climatică sub formă de granturi pentru țările din sudul global. Organizația solicită, de asemenea, o revizuire a principiilor Fondului Verde pentru Climă pentru a asigura o concentrare mai mare pe muncă și justiție. În schimb, Fondurile pentru Investiții în Climă ar trebui să fie „încetinite”, deoarece sunt controlate în mare parte de nordul global.
Concluzie
Finanțarea insuficientă a proiectelor de tranziție justă nu doar că subminează principiile etice ale acțiunii climatice, ci și eficiența acesteia, periclitând astfel viitorul lucrătorilor și comunităților afectate de schimbările climatice.
E inadmisibil că doar 3% din ajutoarele internaționale ajung la comunitățile care au cu adevărat nevoie. E clar că ceva nu funcționează bine în sistemul ăsta.
Mă întreb unde se duc restul banilor? E frustrant să vezi cum promisiunile nu se transformă în acțiuni concrete pentru cei care luptă cu efectele schimbărilor climatice.
Până când nu vom avea transparență și responsabilitate, totul va rămâne doar vorbe. Tranziția justă ar trebui să fie o prioritate, dar se pare că interesele economice sunt pe primul loc.
Se vorbește mult despre climă, dar puțin despre cum să ajutăm cu adevărat comunitățile vulnerabile. Ce putem face noi ca cetățeni pentru a schimba această situație?
Sincer, mă îndoiesc de intențiile celor care gestionează aceste fonduri internaționale. Poate că există o agendă ascunsă pe care nu o vedem?
Nu este deloc surprinzător având în vedere cât de complicată este birocrația internațională. Ar trebui să ne concentrăm mai mult pe soluții locale decât pe promisiuni globale goale!
E timpul ca guvernele să-și asume răspunderea și să sprijine efectiv comunitățile afectate de schimbările climatice! Sper ca acest raport să deschidă ochii unor lideri importanți la nivel global.