Introducere în propunerile de taxe pentru poluatori
Experții recomandă impunerea unor taxe noi asupra celor mai mari poluatori, inclusiv asupra combustibililor fosili și activităților cu intensitate ridicată de carbon, pentru a sprijini națiunile vulnerabile în fața crizei climatice. Această propunere face parte dintr-un raport influent intitulat „Baku to Belém roadmap”, elaborat de guvernele Braziliei și Azerbaidjanului, care coordonează procesul COP al ONU.
Obiectivele raportului și necesitatea cooperării internaționale
Raportul subliniază importanța cooperării internaționale în domeniul impozitării, sugerând parteneriate voluntare între țări pentru contribuții sectoriale. Se recomandă ca națiunile să analizeze cu atenție impactul negativ potențial asupra priorităților de dezvoltare și mecanismelor de redistribuție.
Reacția activiștilor și contextul financiar global
Activiștii de mediu, precum Rebecca Newsom de la Greenpeace International, salută aceste propuneri, subliniind că impozitarea corporațiilor de combustibili fosili reprezintă o oportunitate majoră de a depăși constrângerile fiscale naționale. În ultimul deceniu, cinci mari companii internaționale de petrol și gaze au raportat profituri de aproape 800 de miliarde de dolari.
Discurs și angajamente la nivel global
În zilele următoare, liderii mondiali se vor reuni în Belém, Brazilia, pentru discuții care vor include problema finanțării climatice. Obiectivul stabilit la conferința anterioară din Baku a fost de a oferi anual 1,3 trilioane de lire sterline țărilor sărace până în 2035, pentru a le ajuta să reducă emisiile de gaze cu efect de seră și să facă față fenomenelor meteorologice extreme. Însă promisiunile țărilor bogate de a contribui cu doar 300 de miliarde de dolari din această sumă au lăsat un gust amar.
Planul Baku to Belém și perspectivele financiare
Baku to Belém roadmap propune soluții pentru atingerea acestui obiectiv financiar, iar Mukhtar Babayev, ministrul azer și președinte al COP29, afirmă că există o cale clară pentru a crește finanțarea climatică către țările în dezvoltare. Acesta a subliniat că, fără capitalul necesar, țările nu pot reduce emisiile.
Necesitatea ajutoarelor pentru țările în dezvoltare
Țările în dezvoltare, afectate de poveri mari de datorii, au nevoie de soluții precum conversia unor datorii în investiții în proiecte de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Accesul mai ușor și mai ieftin la capitalul din sectorul privat pentru investițiile în energie curată este esențial.
Implicarea băncilor de dezvoltare și nevoia de capital proaspăt
Băncile de dezvoltare, precum Banca Mondială, vor necesita „replenishment”, adică capital nou din partea guvernelor acționare. Aceasta ar putea deveni o provocare din cauza reducerilor bugetare pentru ajutoarele externe, inclusiv după măsurile adoptate de administrația Trump.
Concluzie
Activiștii subliniază că guvernele bogate trebuie să își intensifice ajutoarele pentru țările sărace pentru a evita cele mai grave consecințe ale crizei climatice. Este esențial ca finanțarea publică să fie crescută semnificativ pentru a asigura justiția climatică și a sprijini tranziția către energie curată.
