Grupurile de salvare civilă din Mediterană rup legăturile cu Garda de Coastă libiană
Peste o duzină de organizații non-guvernamentale (ONG) care desfășoară operațiuni de salvare în Mediterană au suspendat comunicarea cu Garda de Coastă libiană, invocând incidentele tot mai frecvente de interceptare violentă a solicitanților de azil pe mare, care sunt apoi duși în tabere unde se practică tortura, violul și munca forțată.
Decizia organizațiilor de salvare
Cele 13 organizații de căutare și salvare și-au descris decizia drept o respingere a presiunilor tot mai mari exercitate de Uniunea Europeană, în special de Italia, de a colabora cu Garda de Coastă libiană, care beneficiază de formare, echipamente și finanțare din partea UE. Într-un efort de a reduce numărul persoanelor care ajung în Europa, UE a fost acuzată că ignoră abuzurile și încălcările sistematice ale drepturilor omului în Libia.
Condițiile din Libia
Un raport al ONU din 2021 a constatat că migranții, solicitanții de azil și refugiații din Libia sunt supuși unei „liste de abuzuri” în centrele de detenție și în fața traficanților, cu un membru al misiunii subliniind că constatările sunt „sugestive pentru crime împotriva umanității.”
Opinie și declarații ale activiștilor
Organizațiile de salvare au denumit Garda de Coastă libiană un „actor ilegitim pe mare”, subliniind că Libia nu este un loc sigur pentru refugiați. Ina Friebe, de la grupul german CompassCollective, a afirmat: „Nu am recunoscut niciodată aceste autorități ca fiind legitime în operațiunile de salvare – ele fac parte dintr-un regim violent sprijinit de UE.”
Friebe a adăugat că presiunea de a comunica cu acești actori trebuie să înceteze, subliniind că „încheierea oricărei comunicări operaționale cu așa-numitul Centru de Coordonare a Salvării din Libia este o necesitate legală și morală – o linie clară împotriva complicității europene în crimele împotriva umanității.”
Consecințele deciziei
Organizațiile recunosc că această decizie ar putea duce la amenzi, detenții și confiscarea vaselor lor de salvare. Giulia Messmer, de la Sea-Watch, a menționat: „Este nu doar dreptul nostru, ci și datoria noastră să tratăm milițiile armate ca atare în comunicarea noastră operațională – nu ca actori legitimi în operațiunile de căutare și salvare.”
Acțiuni și alianțe noi
În ultimii zece ani, organizațiile de salvare din Mediterană au salvat peste 155.000 de persoane de la înec. Cu toate acestea, acestea s-au confruntat cu o presiune tot mai mare, fiind criticate pentru o intensificare a reprimării, în special în Italia, unde reguli stricte au blocat vasele să părăsească portul timp de peste 700 de zile. În august, Garda de Coastă libiană a fost acuzată că a tras asupra unui vas aparținând SOS Méditerranée.
Un raport publicat luna trecută de Sea-Watch a acuzat Garda de Coastă libiană de 54 de incidente violente din 2016, inclusiv împușcături, abordări violente ale vaselor și amenințări la adresa persoanelor aflate în pericol.
Formarea Alianței Justiției
Organizațiile de salvare au anunțat formarea unei noi alianțe, Flota Justiției, care va urmări incidentele implicând Garda de Coastă libiană și va compila informații despre cazurile legale urmărite de ONG-uri. Această alianță, cea mai mare grupare de organizații civile de salvare de până acum, a fost creată pentru a face față presiunii crescute.
Site-ul Flotei Justiției a declarat: „De zece ani, salvarea pe mare civilă oferă primul ajutor în Mediterană. Pentru asta, am fost blocați, criminalizați, defăimați. De aceea, ne unim forțele acum, mai puternici ca niciodată – pentru a apăra drepturile omului și dreptul internațional maritim împreună.”
Concluzie
Decizia grupurilor de salvare civilă de a rupe legăturile cu Garda de Coastă libiană subliniază o poziție fermă împotriva abuzurilor și complicității europene, având potențialul de a schimba dinamica operațiunilor de salvare în Mediterană și de a atrage atenția asupra violării drepturilor omului în Libia.
