Întâlnirea de la Cotroceni: Discuții fără consens
Întâlnirea de ieri de la Cotroceni, la care au participat președintele, liderii partidelor și magistrați, nu a generat un acord comun, deși Justiția a arătat disponibilitate. Timp de 3 ore, subiectul principal a fost reforma pensiilor magistraților, dar nu s-a ajuns la niciun consens.
Declarația Consiliului Superior al Magistraturii
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a confirmat că discuțiile nu au condus la nicio soluție agreată de toți participanții. CSM a declarat: „Discuțiile nu au condus la nicio soluție agreată de toți participanții, deși Justiția a manifestat deschidere.” Magistrații au afirmat că sunt deschiși la soluții echilibrate, fără a solicita pensii mai mari decât veniturile de dinainte de pensionare.
Propunerea CSM
Reprezentanții CSM au sugerat stabilirea unei soluții identice pentru magistrați, similară cu cea aplicată altor beneficiari ai pensiilor de serviciu. Acest lucru ar conduce la acordarea unei pensii nete mai mici decât ultimul venit net din timpul activității. CSM a subliniat că nu s-a pus problema solicitării unei reglementări care să conducă la o pensie mai mare decât venitul, o situație pe care CSM a criticat-o anterior.
Contextul european și PNRR
Referitor la PNRR, magistrații au reamintit că România și-a îndeplinit obligațiile în legătură cu pensiile speciale, negând astfel necesitatea de a reveni asupra acestora. Reprezentanții sistemului judiciar au subliniat că îndeplinirea jalonului 215 nu depinde de modificarea regimului actual privind condițiile de pensionare a magistraților. Modificările efectuate prin Legea nr. 282/2023 au fost evaluate pozitiv de Comisia Europeană.
Participanți la discuții
La întâlnirea de miercuri au participat din partea Justiției: Elena Costache (președinta CSM), Claudiu Sandu (vicepreședintele CSM), Lia Savonea (președinta ÎCCJ) și Roxana Momeu (secretar de stat în Ministerul Justiției).
Concluzie
Întâlnirea de la Cotroceni evidențiază dificultățile de a ajunge la un consens pe tema reformei pensiilor magistraților, ceea ce ar putea avea implicații semnificative asupra sistemului judiciar din România.
