Fosta prim-ministră a Bangladeșului, Sheikh Hasina, condamnată la pedeapsa capitală pentru crime împotriva umanității

Sheikh Hasina, condamnată la pedeapsa capitală

Fosta prim-ministră a Bangladeșului, Sheikh Hasina, a fost condamnată la pedeapsa capitală în absență de către o instanță din Dhaka pentru crime împotriva umanității, legate de o represiune letală asupra unei revolte conduse de studenți anul trecut. O bancă de trei judecători a Tribunalului Internațional pentru Crime din țară a condamnat-o pe Hasina pentru incitare, ordine de ucidere și inacțiune în fața atrocităților, în timp ce a supravegheat represiunea protestatarilor anti-guvernamentali.

Detalii despre proces și acuzații

Judecătorul Golam Mortuza Mozumder a declarat că „prim-ministrul acuzat a comis crime împotriva umanității prin ordinele sale de a folosi drone, elicoptere și arme letale” împotriva civililor. Hasina a pledat nevinovată, susținând că tribunalul a fost o „farsă politică”. Procesul a durat câteva luni și s-a desfășurat în absența ei, după ce a fugit din țară în august anul trecut, găsindu-se acum în exil în India, care a ignorat solicitările de extrădare pentru a face față procesului.

Reacții și contextul unrestului

Familia protestatarilor uciși a reacționat emoțional în sala de judecată, în timpul pronunțării sentinței. Hasina a declarat că nu a avut „o șansă corectă” de a se apăra și a afirmat că a acționat în „bună credință” pentru a restabili ordinea. A adăugat că verdictul a fost „dat de un tribunal fraudulos, stabilit și condus de un guvern neales, fără un mandat democratic”. În perioada dinaintea deciziei, Dhaka a fost într-o stare de alertă, cu o intensificare a violenței politice și măsuri de securitate sporite.

Impactul revoltei și acuzațiile de crime

Revolta care a dus la căderea lui Hasina, numită „revoluția din iulie”, a început ca un protest studențesc și a escaladat într-o mișcare națională împotriva regimului său autoritar. Cei 15 ani de conducere ai lui Hasina au fost marcați de acuzații de corupție, tortură și dispariții forțate. În urma unrestului, Hasina a coordonat o represiune brutală, folosind muniție reală împotriva civililor, iar estimările ONU indică până la 1.400 de morți în timpul revoltei, cea mai gravă violență politică din Bangladeș de la războiul de independență din 1971.

Publicitate

Procurarea și verdictul tribunalului

Procesul lui Hasina a fost o promisiune centrală a guvernului interimar condus de laureatul Premiului Nobel Muhammad Yunus, numit de liderii protestatarilor. Hasina a fost judecată alături de fostul său șef de poliție, Chowdhury Abdullah al-Mamun, care a pledat vinovat și a devenit martor al acuzării. Judecătorii au stabilit că crimele comise de Mamun merită „pedeapsa capitală”, dar acesta va beneficia de clemență pentru cooperarea sa.

Reacții internaționale și perspective viitoare

Utilizarea Tribunalului Internațional pentru a o judeca pe Hasina a fost criticată de organizații pentru drepturile omului, care au afirmat că instanța, creată de Hasina însăși, a fost folosită pentru cazuri politice motivate. Cu toate acestea, guvernul lui Yunus a respins aceste critici, afirmând că tribunalul a funcționat transparent. Verdictul împotriva lui Hasina a adus un sentiment de ușurare și catharsis pentru familiile celor uciși în revoltă, iar alegerile din februarie ar putea fi influențate de această situație, având în vedere că partidul său, Awami League, a fost interzis să participe.

Concluzie

Condamnarea lui Sheikh Hasina la pedeapsa capitală reprezintă un capitol dramatic în istoria recentă a Bangladeșului, cu implicații profunde pentru viitorul politic al țării și pentru drepturile omului. Aceasta ar putea însemna o schimbare semnificativă în dinamica puterii și o oportunitate pentru reforme în sistemul politic al națiunii.