Declinul demografic al României
Până în anul 2080, populația României ar putea scădea la puțin peste 14 milioane de locuitori, comparativ cu 19 milioane, numărul actual. Aceasta este concluzia unei analize demografice realizate de Institutul Național de Statistică (INS), care a propus trei scenarii pentru evoluția demografică a țării.
Scenariile de scădere a populației
Prima variantă preconizează o scădere de 4,6 milioane de locuitori, ceea ce ar reprezenta aproape un sfert din populația actuală. A doua variantă sugerează o reducere de 3,4 milioane de persoane, în condițiile unei creșteri ușoare a natalității și a îmbunătățirii speranței de viață. Cea de-a treia variantă estimează o scădere de 1,9 milioane de persoane, adică 10% din populația actuală. Specialiștii din cadrul INS consideră că varianta a doua este cea mai plauzibilă.
Cauzele crizei demografice
Vicepreședintele INS, Silviu Vîrva, a subliniat că, indiferent de scenariul analizat, populația României va continua să scadă până în 2080, cu un declin estimat între 10% și 25% din populația actuală. Principalele motive ale acestei deteriorări demografice sunt migrația și lipsa unor politici coerente care să susțină creșterea natalității.
Creșterea nașterilor din mame străine
În contrast cu declinul natalității autohtone, numărul de copii născuți de mame de altă naționalitate în România a crescut semnificativ. Potrivit datelor Eurostat, în 2021, 10.800 de copii s-au născut din mame de cetățenie non-UE, reprezentând 5% din totalul nașterilor din acel an. Aceasta este o creștere considerabilă față de 2013, când numărul era de 1.300.
Statistici despre natalitate
Între 2020 și 2024, s-au născut în România aproximativ 16.000 de copii din mame cu cetățenie non-UE. Rata natalității din România, de 9,4 născuți vii la 1.000 de locuitori, este peste media europeană de 8,7 născuți vii la 1.000 de locuitori. În comparație, țările cu cea mai mare rată a natalității în Europa sunt Cipru (11,2), Franța (10,7), Irlanda (10,5) și Suedia (10,0), iar cele cu cele mai mici rate sunt Italia (6,7), Spania (6,9) și Grecia (7,3).
Consecințe ale crizei demografice
Specialiștii avertizează că, în viitorul apropiat, nu vor mai exista suficienți tineri pentru a susține sistemul de pensii, ceea ce va avea implicații grave asupra economiei și societății românești.
În concluzie, criza demografică din România, marcată de o scădere a natalității autohtone și o creștere a nașterilor din mame străine, ridică semne de întrebare asupra viitorului socio-economic al țării.


Este alarmant să vedem cum natalitatea scade atât de mult. Poate ar trebui să ne întrebăm care sunt factorii care îi determină pe tineri să nu aibă copii, nu doar să căutăm soluții externe.
Mă întreb ce se va întâmpla cu societatea noastră în următorii ani dacă această tendință continuă. Oare putem face ceva pentru a schimba direcția asta sau e deja prea târziu?
E trist că ajungem să depindem de imigranți pentru a menține populația. Cred că ar trebui să investim mai mult în politici care sprijină familiile și creșterea natalității autohtone.