Criza Barajului Paltinu și Haosul Barajelor din România
Raportul de audit al performanței din 2023 evidențiază o stare alarmantă a barajelor din România. Din totalul de 2.013 baraje, doar 983 aveau autorizație de funcționare în condiții de siguranță, 221 aveau autorizația expirată, iar 809 nu au fost niciodată autorizate. Această situație a fost agravată de faptul că 121 dintre aceste baraje, încadrate în categoriile de importanță C și D, nu au un proprietar sau administrator legal cunoscut.
Starea Degradată a Barajelor
Barajele fără autorizație de funcționare nu beneficiază de lucrări de întreținere și se află într-o stare accentuată de degradare, ceea ce le transformă în potențiale surse de pericol pentru viituri. Riscurile asociate includ posibile accidente cu efecte negative asupra siguranței populației și bunurilor din apropiere.
Probleme cu Digurile de Apărare
În cazul digurilor destinate apărării împotriva inundațiilor, situația este și mai gravă. Curtea de Conturi a constatat că nu există nicio autorizație de funcționare, una dintre cauze fiind lipsa experților atestați care să evalueze starea de siguranță a acestora.
Lipsa de Specialiști în Domeniul Hidrotehnic
Raportul subliniază o criză de personal în domeniul hidrotehnic, ceea ce duce la o verificare insuficientă a normelor de siguranță. Această lipsă de specialiști face imposibilă aplicarea măsurilor necesare pentru evaluarea stării de siguranță a barajelor și respectarea exigențelor de performanță.
Comunicare Defectuoasă între Autorități
Disfuncționalitățile în comunicarea și colaborarea dintre autoritățile locale și cele centrale afectează gestionarea situațiilor de urgență. Deși sistemul de management al situațiilor de urgență este organizat corespunzător, există riscuri de disfuncționalitate din cauza lipsei unei infrastructuri eficiente pentru comunicarea internă și interinstituțională.
Impactul Insuficienței Personalului
Activitățile de evaluare a pagubelor după inundații sunt, de asemenea, afectate de insuficiența personalului specializat și de lipsa unei metodologii unitare de evaluare la nivel național. Aceste deficiențe pot compromite intervențiile operaționale în caz de inundații și gestionarea eficientă a riscurilor asociate.
În concluzie, haosul barajelor din România, evidențiat prin lipsa autorizațiilor și a personalului specializat, ridică semne de întrebare asupra siguranței populației și a bunurilor în fața riscurilor de inundații, necesitând măsuri urgente de reglementare și intervenție.
