Analiza fiscală și a datoriei publice a României în 2025
România se confruntă cu una dintre cele mai mici ponderi ale cheltuielilor bugetare în PIB din Uniunea Europeană, având în același timp și cea mai mică pondere a veniturilor în PIB, excluzând Irlanda și Malta. Acest context face ca aspirația de a avea servicii publice comparabile cu cele din Vest să fie o provocare economică.
Deficitul bugetar în 2024 și provocările sale
Deficitul bugetar pentru anul 2024 este estimat la 8,7% din PIB (metodologie cash) și 9,3% din PIB (metodologie ESA), cel mai ridicat din UE. Acest deficit este influențat de cheltuieli publice semnificative, inclusiv investiții în infrastructură și creșteri ale pensiilor, dar și de costurile generate de sprijinul oferit Ucrainei și Republicii Moldova.
Discuțiile despre deficit sunt adesea marcate de dublul standard, implicând critici față de cheltuieli, în timp ce se ignoră investițiile esențiale în educație și sănătate. De asemenea, corupția și evaziunea fiscală rămân probleme persistente, dar nu trebuie să eclipseze nevoia de consolidare fiscală.
Previziuni pentru 2025 și 2026
Ministerul Finanțelor estimează un deficit bugetar efectiv de 8,4% din PIB pentru 2025. Comisia Europeană confirmă această estimare, cu o structură a deficitului în care 5,3% din PIB reprezintă deficitul primar, iar 3,1% din PIB sunt dobânzi. România va trece de la regula 888 în 2025 la regula 666 în 2026, unde se estimează un deficit bugetar efectiv de 6,2% din PIB.
Comparativ, în 2025, România va avea cel mai mare deficit bugetar efectiv din UE, urmată de Polonia și Franța. Trei țări din UE27 vor avea un deficit mai mare sau egal cu 3% din PIB, media fiind de 3,2% în zona euro și 3,3% în UE27.
Sustenabilitatea datoriei guvernamentale
Ponderea datoriei guvernamentale în PIB va crește de la 54,8% în 2024 la 59,1% în 2025 și 61,1% în 2026, ceea ce plasează România la jumătatea clasamentului în UE. Pragul de sustenabilitate este estimat la 52% din PIB pentru datoria brută, ceea ce indică o nevoie urgentă de măsuri de consolidare fiscală echitabile și eficiente.
Concluzie
România se află într-un context fiscal dificil, cu un deficit bugetar semnificativ și o datorie în creștere, ceea ce necesită măsuri urgente de consolidare fiscală și reforme structurale pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a economiei.
Articolul acesta scoate la iveală niște probleme serioase, dar oare cine va plăti cu adevărat prețul acestor măsuri de austeritate? E greu de crezut că cei care ne conduc vor simți efectele.
Mă îngrijorează aceste previziuni pentru 2026. Dacă nu găsim soluții alternative, ne îndreptăm spre o criză economică și mai profundă!
E trist să vezi că România are una dintre cele mai mici ponderi ale cheltuielilor bugetare în PIB. Cred că ar trebui să investim mai mult în educație și sănătate, altfel vom avea o generație întreagă afectată de aceste politici.
Pe de altă parte, poate că aceste măsuri sunt necesare pentru a corecta abaterile anterioare? Totuși, mi se pare ciudat cum mereu cetățenii suportă povara… Oare unde sunt banii din taxe?