România, codașa Europei în consumul de fructe și legume
Conform datelor Eurostat, România se situează pe unul dintre cele mai reduse niveluri de consum de fructe și legume din Uniunea Europeană. Aproape 75% dintre români nu consumă zilnic nicio porție de fructe sau legume, iar 24% consumă între 1 și 4 porții pe zi. Doar 2,4% dintre români respectă recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății de a consuma cel puțin 5 porții pe zi.
Contribuția României la producția de fructe și legume
România contribuie cu 1,9% la producția de legume și 5,4% la producția de fructe din Uniunea Europeană, în ciuda faptului că deține 8,1% din terenul arabil al Uniunii și 4,2% din populație. Această subproducție generează o dependență crescută de importuri și menține prețurile ridicate, afectând în special cetățenii cu venituri mici.
Comparativ cu media Uniunii Europene
În contrast cu România, media UE27 arată că 33% dintre europeni nu consumă zilnic nicio porție de fructe sau legume, 55% consumă între 1 și 4 porții, iar 12% ating 5 porții pe zi. România se află în urma altor țări din Europa Centrală și de Est, precum Cehia, Polonia și Bulgaria, în ceea ce privește consumul de fructe și legume.
Producția agricolă și eficiența
România utilizează 12,8 milioane hectare pentru agricultură, dar produce mult sub potențialul său: 1,9% din legumele UE și 5,4% din fructe. Spre comparație, Polonia produce 16% din fructele UE și 8% din legume, folosind doar 9% din terenul arabil, ceea ce demonstrează o eficiență mai mare a altor țări din regiune.
Impactul asupra sănătății publice și economiei
Consumul scăzut de fructe și legume are un impact semnificativ asupra sănătății publice, crescând riscul bolilor netransmisibile și afectând productivitatea. România are cea mai mică proporție de populație din UE care respectă recomandarea OMS de a consuma cel puțin 400 g de fructe și legume pe zi.
Necesitatea intervențiilor coordonate
Rezolvarea acestei probleme necesită intervenții coordonate din partea statului și agricultorilor, precum și strategii de informare a cetățenilor despre alimentația sănătoasă. O politică integrată, cu obiective anuale de producție și consum, ar putea reduce dependența de importuri, stabiliza prețurile și crește accesibilitatea pentru gospodăriile vulnerabile.
Concluzie
România are un potențial agricol semnificativ care, dacă este valorificat prin politici publice coerente și investiții, ar putea să îmbunătățească atât producția, cât și consumul de fructe și legume, contribuind astfel la sănătatea publică și la bunăstarea economică a populației.
România are o agricultură atât de bogată și totuși consumul de fructe și legume este așa scăzut. Oare ce se întâmplă cu educația alimentară în școli?
Mă întreb dacă lipsa consumului de fructe și legume nu vine din obișnuința românilor de a prefera alimentele procesate. E trist să vedem cum sănătatea noastră poate avea de suferit din cauza alegerilor proaste.
E șocant să aflu că suntem codașii Europei la acest capitol! Poate ar trebui să investim mai mult în campanii care promovează alimentația sănătoasă, nu credeți?
Nu știu dacă e vorba doar despre bani sau pur și simplu despre obiceiuri vechi. Mi-ar plăcea să văd mai multe inițiative locale pentru a încuraja consumul de produse autohtone.
În ciuda solurilor roditoare, am observat că multe legume sunt importate, iar prețurile sunt adesea foarte mari. Oare cât de mult profit fac cei care vând aceste produse pe spatele agricultorilor locali?
Un aspect pozitiv e că putem cultiva orice ne dorim acasă, dar din păcate mulți nu au timp sau nu știu cum să o facă. E nevoie urgentă de educație în această direcție!
Pe lângă toate statisticile acestea, eu cred că trebuie să ne asumăm responsabilitatea personală pentru sănătatea noastră. Câte mese cu fructe și legume mâncăm într-o săptămână?