„Machiavelli în inima României: un prinț al strategiilor“

Moderator
2 Min Citire
Sursa foto: PROFILUX IMAGES

Drama Vlaicu Vodă: O Capodoperă a Teatrului Românesc

Drama lui Alexandru Davila, Vlaicu Vodă, a fost recunoscută ca una dintre marile reușite ale teatrului românesc, fiind apreciată de critici precum E. Lovinescu și G. Călinescu. Lovinescu a subliniat că Davila a creat un tip nobil de dramă istorică naționalistă, cu influențe romantice, în timp ce Călinescu a considerat piesa ca având o analiză matură a artei de guvernare.

Contextul Istoric și Politic

Acțiunea se desfășoară în Țara Românească, în jurul anului 1370, sub domnia lui Vlaicu. Deși Vlaicu este voievod, adevărata putere îi aparține Doamnei Clara, mama vitregă, care urmărește catolicizarea țării și aservirea față de Coroana Ungară, sprijinită de ambasadorul Kaliany. Vlaicu adoptă o atitudine obedientă față de Clara, dar aceasta este o manevră politică pentru a-și păstra controlul.

Strategiile Politice ale lui Vlaicu

Vlaicu, descris ca un politician abil, reușește să mențină legătura cu poporul prin intermediul lui Rămin Grue, considerându-l sprijinul său principal. El plănuiește o alianță cu conducătorul sârbs Simon Stareț, care implică căsătoria acestuia cu domnița Anca, fiica Clarei. După aflarea eliberării ostaticilor din Ungaria, Vlaicu își propune să o înlăture pe Clara și să își proclame independența.

Conflictul dintre Vlaicu și Clara

Clara, impulsivă și lipsită de subtilitate, își impune voința prin forță, manifestând un complex de superioritate. Ea plănuiește asasinarea lui Vlaicu, dar boierii, inițial dispuși să se răzvrătească, se opun atunci când află despre intențiile sale criminale. Eșecul tentativei de omor duce la căderea ei de la putere, demonstrând vulnerabilitatea sa în fața raționalității politice a lui Vlaicu.

Publicitate
Ad Image

Concluzie

Drama Vlaicu Vodă ilustrează complexitatea jocurilor de putere din cadrul societății românești medievale, evidențiind confruntarea dintre rațiune și impulsivitate în politică. Această piesă rămâne un exemplu semnificativ al dramaturgiei românești, având implicații profunde asupra înțelegerii dinamicilor de putere și a strategiilor politice în istoria României.

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *