Deficitul efectiv ar putea atinge 9,3% din PIB
Adrian Câciu atrage atenția asupra discrepanței dintre deficitul cash și cel conform standardelor ESA, metodologia utilizată de Comisia Europeană pentru evaluarea României. Câciu critică comparațiile între deficitul ESA din 2024 și deficitul cash din 2025, numind această abordare „analfabetism bugetar”.
Categoriile de cheltuieli neincluse în execuția cash
Fostul ministru identifică patru categorii majore de cheltuieli care nu sunt reflectate în execuția cash, dar care vor fi incluse în calculul ESA:
- Facturile de energie necontabilizate: Aproximativ 8 miliarde lei, facturi pentru furnizorii de energie neincluse în bugetele Ministerului Energiei și Ministerului Muncii. Acestea sunt în prezent la ANRE pentru verificare și vor adăuga 0,4% la deficitul din PIB.
- Costul refinanțărilor anticipate: Costurile legate de preschimbarea anticipată a titlurilor de stat, care vor apărea în ESA cu aproximativ 0,5% din PIB, echivalentul a circa 10 miliarde lei.
- TVA nerestituită: Aceasta ar putea afecta ESA cu 0,2% din PIB, cu posibilitatea de ajustări dacă restituirile se accelerează.
- Amânări la plată: Estimările indică amânări la plată de minimum 0,5% din PIB, adică aproximativ 10 miliarde lei.
Critica deficitului cash din 2025
Câciu consideră că prezentarea deficitului cash este o „scamatorie” și marketing. El subliniază că deficitul cash a depășit ținta inițială de 7% și include „retrospective pe sume”, adică neutralizarea cheltuielilor cu venituri scriptice pe baza de reîncadrare PNRR și coeziune. Fostul ministru folosește o metaforă pentru a descrie această situație, comparând-o cu „povestea rabinului care a sfătuit omul să bage toate animalele în casă și apoi să le scoată pe rând”.
Recomandări pentru liderii actuali
Adrian Câciu îi sfătuiește pe premierul Ilie Bolojan și pe ceilalți membri ai actualei guvernări să nu mai compare ESA 2024 cu cash 2025. El îi încurajează să se informeze corect și să aștepte cifrele ESA înainte de a celebra rezultatele bugetare.
Fostul ministru își încheie mesajul cu o provocare: „Mi-aș dori să mă înșel în privința ESA, dar dacă există alte date, vă rog să combateți ceea ce am scris.”
Concluzie
Discrepanțele dintre deficitul cash și cel ESA subliniază complexitatea gestionării financiare a României și evidențiază necesitatea unei evaluări corecte și transparente a situației economice actuale.
Adică, 9,3% din PIB? Asta e alarmant! Cum naiba ne mai putem susține economiile dacă suntem pe un drum atât de riscant?
E normal să existe discrepanțe între execuția cash și standardele ESA? Mi se pare că totul devine din ce în ce mai complicat și nu văd cum ar putea asta să ajute economia.
Sunt curios dacă Guvernul are vreo strategie reală pentru a face față acestei situații. Vorbim despre sume colosale aici, iar oamenii simt deja efectele!
Se vorbește mult despre deficit, dar cineva ia măsuri concrete? Sau vom continua cu doar declarații pe hârtie fără impact real asupra vieților noastre?