Fuga lui Ataș Abdullah
Ataș Abdullah, condamnat pentru omor, a beneficiat de permisiunea de a părăsi Penitenciarul Rahova pentru o perioadă de trei zile, stârnind controverse. Comisarul șef al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), Geo Bogdan Burcu, a explicat în cadrul unui interviu la Digi 24 cum a fost acordată această permisiune.
Procedura de acordare a permisiunilor
Burcu a detaliat că permisiunile de ieșire din penitenciar sunt propuse de personalul care lucrează direct cu deținuții, fiind avizate de șeful secției și analizate de o comisie formată din directorul penitenciarului și doi directori adjuncți. Permisiunile mai lungi de o zi sunt verificate și de ANP, iar aprobarea finală este dată de directorul general al ANP.
Delegarea responsabilităților
În cazul lui Ataș Abdullah, decizia de a-i acorda permisiunea timp de trei zile a fost delegată directorului general adjunct responsabil de siguranța deținerii, fără ca Burcu să analizeze personal cazul. De asemenea, s-a menționat că a existat un aviz negativ din partea uneia dintre persoanele implicate în procesul de aprobat.
Argumentele ANP pentru permisiune
Burcu a subliniat că ANP urmărește standardele Comitetului European pentru Prevenirea Torturii (CPT) și recomandările CEDO, care sugerează măsuri progresive pentru reintegrarea socială a deținuților. Scopul este de a reintegra în societate persoane care să nu mai comită infracțiuni.
Reabilitarea lui Ataș Abdullah
Ataș Abdullah a fost încarcerat în 2015, iar condamnarea sa definitivă a venit în 2017. Burcu a afirmat că Abdullah a fost implicat în activități productive și de reintegrare socială, având o conduită pozitivă constantă pe parcursul celor 10 ani de detenție. Acesta a fost recompensat pentru participarea la activități educaționale și terapeutice.
Statistici ale permisiunilor acordate
În 2024, au fost acordate 525 de permisiuni de ieșire pentru deținuți condamnați pentru infracțiuni de omor, iar în 2025, numărul a fost de 442. În plus, 98 de deținuți au primit permisiuni mai lungi de o zi în 2025.
Monitorizarea deținuților
Burcu a afirmat că ANP a propus utilizarea brățărilor de monitorizare electronică pentru deținuții care beneficiază de permisiuni de ieșire și pentru cei care lucrează în afara penitenciarului. Aceasta ar putea îmbunătăți monitorizarea acestor persoane.
Verificări și responsabilitate
În urma fugarului Ataș Abdullah, Ministerul Justiției a dispus verificări pentru a analiza modul în care a fost acordată permisiunea. Burcu a afirmat că persoanele implicate în procesul decizional vor fi responsabilizate dacă se vor descoperi deficiențe.
Concluzie
Decizia de a-i acorda lui Ataș Abdullah permisiunea de a părăsi închisoarea, în ciuda avizului negativ, ridică întrebări serioase cu privire la procedurile de reintegrare a deținuților și la responsabilitatea sistemului penitenciar de a asigura siguranța comunității.
Nu pot să cred că s-a permis așa ceva! Oare ce motive au avut autoritățile pentru a-l lăsa pe un condamnat pentru omor să iasă din închisoare?
Deci, se pare că legea funcționează diferit pentru unii. E o situație ciudată și mă întreb câți alții ar putea beneficia de astfel de permisiuni.
E destul de alarmant că astfel de decizii sunt luate fără o transparență adecvată. Ar trebui să avem mai multe informații despre cum se iau aceste decizii în sistemul nostru penitenciar.
Mă mir cum poate cineva care a comis o crimă să fie tratat cu atâta indulgență. Oare cine plătește prețul real al acestei „permisiuni”?
Pe mine m-ar interesa mai mult contextul acestei fugi. A fost doar o strategie de PR sau chiar există probleme serioase în sistem?