Problemele de încălzire a locuinței în România
În 2024, 10,8% din populația României s-a confruntat cu dificultăți în a-și încălzi adecvat locuința, depășind astfel media Uniunii Europene, care se ridică la 9,2%. Această situație este o îmbunătățire față de 2023, când 12,5% dintre români aveau probleme similare.
Compararea cu alte state membre ale UE
România se află într-o poziție intermediară comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană. Proporția persoanelor care nu își pot încălzi locuința este mai mare în Grecia (19%), Lituania (18%) și Spania (17,5%). În contrast, în Germania, 6,3% din populație se confruntă cu această problemă, în Ungaria 6%, în Cehia 4,9%, iar în Polonia 3,3%. Finlanda se află la capătul opus, cu doar 2,7% din populație afectată.
Diferențe între economiile europene
În Franța, 11,8% din populație are dificultăți în a-și menține locuința caldă, un procent ușor superior celui din România. Italia (8,6%) și Slovacia (8,3%) au valori sub cele din România, dar peste media Uniunii Europene.
Factori influențatori
Fenomenul sărăciei energetice este influențat de nivelul veniturilor, costurile energiei, eficiența energetică a locuințelor și condițiile climatice. Țările din Europa de Nord beneficiază de locuințe mai bine izolate și sisteme de sprijin mai extinse, înregistrând valori mai scăzute ale persoanelor afectate. În schimb, statele din sudul și estul Europei, inclusiv România, se confruntă cu o proporție mai mare a populației afectate din cauza veniturilor mai mici și a clădirilor mai puțin eficiente energetic.
Concluzie
Situația privind încălzirea locuințelor în România reflectă o problemă semnificativă de sărăcie energetică, cu implicații asupra calității vieții și bunăstării populației, în contextul unei Europe în care aceste probleme variază semnificativ de la o regiune la alta.
