Ieșirea din totalitarism: o provocare complexă pentru orice națiune
Cristina A. Bejan, o scriitoare și cercetătoare româno-americană, a publicat lucrări pe teme istorice și literare, inclusiv volumul „Intelectualii și fascismul în România interbelică: Asociația Criterion”, care se bazează pe teza sa de doctorat susținută la Oxford. Cartea a fost publicată în 2019 și tradusă în română în 2025. Bejan discută despre atractivitatea fascismului în rândul intelectualilor români și despre impactul Asociației Criterion în acest context.
Motivația cercetării
Bejan, crescută în SUA de un tată român care a fugit din România comunistă, a fost influențată de povestirile despre ororile comunismului și fascismului. Întrebarea care a ghidat cercetarea sa a fost: „De ce s-a prăbușit democrația liberală?” Aceasta a dus-o la studierea operelor lui Mircea Eliade și ale altor intelectuali români din perioada interbelică, întrebându-se cum au putut flirta cu idei extremiste.
Publicul țintă al lucrării
Bejan a scris cartea atât pentru publicul american, care are o cunoaștere limitată a istoriei României, cât și pentru cel român, cu scopul de a documenta informații despre aceste figuri istorice. A realizat cercetări extinse în arhivele relevante, incluzând arhiva personală a lui Petru Comarnescu, fondatorul Criterion.
Între prietenie și ideologie
Analiza angajamentului fascist al intelectualilor români se axează pe relațiile dintre membrii Asociației Criterion. Prietenia a fost esențială pentru activitatea lor culturală, iar Bejan subliniază importanța interacțiunilor lor în cafenele și la evenimente. Atragerea fascismului nu poate fi explicată printr-o singură cauză, deoarece fiecare individ avea motivații personale și diverse opinii.
Surprizele cercetării
Asociația Criterion s-a dovedit a fi o revelație, având în vedere că anterior nu existau studii aprofundate despre aceasta. Bejan a descoperit, de asemenea, o dimensiune neexplorată a vieții personale a lui Comarnescu, inclusiv un scandal legat de orientarea sa sexuală, care a dus la destrămarea Criterion.
Contextul internațional al Criterionului
Bejan plasează activitatea Criterionului într-un context mai larg, subliniind influența modernismului și a dezbaterilor internaționale asupra proiectului lor. Deși activitatea acestora nu a fost pe deplin recunoscută la nivel internațional, ei au avut intenția de a aduce România pe scena mondială.
Moștenirea fascistă și resurgența extremismului
Bejan afirmă că gestionarea moștenirii fasciste a intelectualilor români după căderea comunismului a contribuit la resurgența extremismului de dreapta în România. Accesul limitat la informații despre istoria recentă a influențat percepția publicului asupra acestor figuri istorice, iar postcomunismul a adus o foame de cunoaștere care a permis reîntoarcerea acestor idei fără un context istoric adecvat.
Receptarea lucrării în lumea anglofonă
Cartea lui Bejan a fost bine primită în publicații importante, iar discuțiile despre Eliade nu au fost percepute negativ, chiar și în rândul foștilor săi studenți. Aceștia au apreciat abordarea sa, care nu diminuează contribuțiile intelectuale ale lui Eliade.
Aceste discuții reflectă complexitatea procesului de ieșire din totalitarism și provocările cu care se confruntă societățile în înțelegerea și reconcilierea cu trecutul lor.
