Contextul Consiliului de Pace al lui Trump
Consiliul de Pace, creat anul trecut printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU, are ca scop implementarea unui plan de pace pentru Gaza. Totuși, acest consiliu pare să se transforme într-un fief al lui Donald Trump, iar majoritatea democrațiilor se feresc să participe.
Participarea țărilor la Consiliul de Pace
Numai aproximativ 20 de țări din cele 60 invitate de Trump au acceptat să facă parte din Consiliul de Pace. Printre acestea se numără Albania, Argentina, Israel, Turcia și Emiratele Arabe Unite. Majoritatea țărilor participante nu sunt democrații, conform Reuters.
Criticile aduse Consiliului de Pace
Țările influente din Vest, precum Franța, Germania, Regatul Unit și Canada, au decis să nu participe la prima întâlnire a Consiliului de Pace condus de Trump, din cauza temerilor legate de controlul excesiv pe care Trump îl exercită asupra acestui organism. Carta Consiliului îl desemnează pe Trump în roluri variate, inclusiv judecător și executor.
Ambițiile lui Trump
Într-un discurs din ianuarie, Trump a afirmat că acest consiliu ar putea deveni unul dintre cele mai importante organisme din istoria lumii. Deși scopul inițial era de a aborda situația din Gaza, carta consiliului nu menționează deloc această regiune. Trump a declarat că, după formarea completă a consiliului, acesta va putea desfășura activități diverse, depășind limitele planului de pace pentru Gaza.
Structura de conducere și controlul lui Trump
Carta consiliului prevede că înlocuirea președintelui poate avea loc doar în urma demisiei voluntare sau a incapacității, determinată prin votul unanim al consiliului executiv, care este numit de Trump. Acesta își menține astfel controlul asupra organismului pe termen lung, având puterea de a convoca întâlniri și de a viza orice decizie a consiliului executiv.
Îngrijorările internaționale
Țările, inclusiv Franța, au exprimat temeri că acest consiliu ar putea intra în conflict cu ONU. Trump a răspuns la aceste critici cu declarații provocatoare, inclusiv amenințând cu taxe vamale asupra vinurilor și șampaniei franceze.
Concluzie
Consiliul de Pace al lui Trump ridică semne de întrebare cu privire la viitorul colaborării internaționale și la modul în care o astfel de structură, condusă de o singură persoană, poate influența pacea globală.
