Ampatimea sinuciderilor femeilor influențate de violența domestică
Numărul femeilor care sunt împinse la sinucidere de către abuzatori este subestimat, iar cazurile lor sunt adesea trecute cu vederea de către poliție, ceea ce a fost descris de experți ca un „scandal național”. Sinuciderile cauzate de violența domestică cresc într-un ritm alarmant, astfel încât o femeie aflată într-o relație abuzivă are acum o probabilitate mai mare de a-și lua viața decât de a fi ucisă de partener. Cercetările sugerează că statisticile oficiale ar putea reflecta doar 10% din adevărata amploare a cazurilor.
Statisticile alarmante
Conform proiectului Domestic Homicide, un program condus de Consiliul Național al Șefilor de Poliție (NPCC), în 2024 au fost raportate 98 de sinucideri suspectate în urma abuzului domestic, comparativ cu 80 de omoruri de parteneri intimi. O cercetare realizată de un program de prevenire a sinuciderilor în Kent a descoperit că 33% din toate sinuciderile suspectate în regiune între 2018 și 2024 au fost influențate de abuzul domestic. Dacă numerele din Kent reflectă imaginea națională, ar putea însemna că până la 900 de victime ale abuzului domestic își iau viața în fiecare an, de până la 10 ori mai multe decât se estima anterior.
Necesitatea unei acțiuni naționale
Tim Woodhouse, managerul programului și academic la Universitatea din Kent, a subliniat că este nevoie de un task force național pentru a aborda această problemă. El a afirmat că datele colectate de NPCC sunt un „bun început”, dar că acestea nu contabilizează multe dintre sinuciderile corecte, având criterii de excludere foarte stricte.
Investigații insuficiente în cazurile de sinucidere
În prezent, există o singură condamnare pentru omor prin neglijență în istoria juridică a Regatului Unit în care o femeie a murit prin sinucidere în urma abuzului domestic. Avocații cred că acest număr reflectă o tendință a coronerilor de a clasifica prea repede decesele ca sinucideri, fără a analiza dacă acestea ar putea fi omoruri ilegale. Campionii drepturilor victimelor cer ca toate sinuciderile în care se suspectează abuzul domestic să fie investigate ca omoruri potențiale, pentru a asigura colectarea și păstrarea celor mai bune dovezi.
Cazuri specifice și lipsa de acțiune legală
În cazul Georgianei Barter, sinuciderea ei, după un deceniu de abuz din partea fostului partener, a fost considerată de un coroner ca fiind omor ilegal. Deși au fost prezentate dovezi de abuz, fostul partener nu a fost niciodată acuzat de vreo infracțiune. De asemenea, în cazul Kati Madden, fostul partener a recunoscut că i-a provocat o vânătaie și că i-a spus să se sinucidă înainte de moartea ei, dar nu a fost lansată nicio investigație criminală.
Critici la adresa sistemului de justiție
Familile victimelor au descoperit că poliția a abandonat investigațiile de abuz domestic după moartea victimei. Pragna Patel de la Project Resist a declarat că prea multe familii îndoliate de sinucideri legate de abuzul domestic sunt eșuate de un sistem de justiție penală ineficient. Ea a subliniat că problema fundamentală nu este lipsa de formare sau de legi, ci o cultură sistemică de discriminare și indiferență.
Progrese recente și concluzie
În ultimele luni, au existat eforturi concertate din partea NPCC și a Crown Prosecution Service pentru a aduce acuzații în astfel de cazuri. Acum, doi bărbați sunt în proces de a fi judecați pentru omor prin neglijență după o sinucidere cauzată de abuzul domestic. Aceste evoluții subliniază necesitatea urgentă de a aborda această criză și de a proteja victimele de abuz.
Această problemă complexă necesită o atenție sporită din partea autorităților și societății pentru a preveni și trata efectele devastatoare ale violenței domestice asupra femeilor.
