Deficitul bugetar și soluțiile guvernamentale
Deficitul bugetar din România a generat o serie de măsuri controversate, printre care se numără restricțiile privind cumulul pensie-salariu. Aceste măsuri au fost percepute ca intervenții rapide în contextul crizei, dar au ridicat întrebări legate de legalitate și echitate, în special în rândul celor afectați, cum ar fi pensionarii care lucrează în sectorul public.
Politica de resurse umane și impactul asupra sectorului public
În 2026, noua reglementare privind cumulul pensiei cu salariul a exclus beneficiarii pensiilor de serviciu și pensiilor militare din sectorul public. Această decizie intervine într-un context în care România beneficiază de fonduri europene de aproximativ 16,68 miliarde de euro prin programul SAFE, destinat modernizării armatei și infrastructurii de securitate. Cu toate acestea, se estimează că o parte semnificativă a personalului cu experiență din structurile de apărare și ordine publică, care cumulează pensia cu salariul, ar putea părăsi sistemul din cauza penalizărilor introduse.
Decizia Curții Constituționale
Curtea Constituțională a României a subliniat prin Decizia nr. 521/2023 că restricțiile impuse nu pot viza selectiv anumite categorii sociale, subliniind că acestea pot încălca drepturi fundamentale, precum dreptul la muncă, pensie și proprietate. Proiectul de lege actual ignoră cauzele fundamentale ale fenomenului pensionărilor timpurii și lipsa unei politici coerente de resurse umane, ceea ce ar putea duce la un blocaj în reforma sistemului.
Deficitul de personal din armată
Armata română se confruntă cu un deficit cronic de personal, având un obiectiv de 120.000 de militari, care nu este atins. În Ministerul Apărării, aproximativ 36.000 de beneficiari de pensii de serviciu au pensii nete între 3.000 și 5.000 de lei, iar 20% dintre aceștia au pensii între 5.000 și 7.000 de lei. Acești pensionari sunt esențiali pentru operațiunile militare, iar pierderea lor ar avea un impact drastic asupra capacității de apărare a țării.
Excepțiile și implicațiile legale
Proiectul de lege include excepții pentru beneficiarii pensiilor contributive, aleșii locali și cadrele didactice din instituțiile publice de formare a magistraților. Problema nu este existența unei reglementări, ci caracterul ei selectiv, care a fost deja sancționat de Curtea Constituțională în trecut. Statul este obligat să trateze în mod egal situații comparabile și să justifice orice diferență de tratament.
Concluzie
Deciziile guvernului privind cumulul pensie-salariu riscă să afecteze grav resursa umană din sectorul public, în special din armată și structurile de ordine publică, în contextul în care România investește sume semnificative în modernizarea echipamentelor. Această situație pune sub semnul întrebării viabilitatea reformelor și respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.
Deficitul bugetar este o problemă reală, dar nu cred că restricțiile la cumulul pensie-salariu sunt soluția. Oare cine se gândește la cei care au muncit o viață întreagă și acum sunt pedepsiți pentru asta?
M-a surprins cât de repede s-au aplicat aceste măsuri. Poate că ar trebui să ne concentrăm mai mult pe creșterea veniturilor, în loc să tăiem din drepturile oamenilor.
E frustrant să vezi cum politicienii iau decizii fără a consulta cetățenii afectați direct. De ce nu găsesc soluții mai echitabile pentru toată lumea?
Am citit articolul și m-am gândit: poate că toate acestea sunt doar un experiment menit să testeze răbdarea populației. Dacă lucrurile continuă așa, unde vom ajunge cu adevărat?