Norul toxic deasupra Teheranului
Imaginile satelitare din Teheran arată că flăcările cauzate de bombardamentele israeliene asupra depozitelor de petrol au continuat să ardă zile întregi după atacuri, stârnind temeri de complicații grave de sănătate pentru milioane de locuitori ai capitalei iraniene. Norii de fum proveniți din bombardamentele din 7 martie asupra mai multor facilități au acoperit orașul cu poluanți, inclusiv funingine, particule de ulei și dioxid de sulf. La câteva ore după atacuri, o furtună a adus ploi otrăvitoare, contaminate cu ulei, asupra Teheranului.
Impactul asupra sănătății locuitorilor
Locuitorii orașului au raportat dureri de cap, iritații ale ochilor și pielii, precum și dificultăți de respirație. Experții avertizează că aceste simptome ar putea fi doar începutul, existând riscuri pe termen lung de boli cardiovasculare, deteriorare cognitivă, daune ADN-ului și cancer. Patru facilități de combustibil din jurul capitalei au fost afectate, inclusiv depozitul Shahran din nord-vest, care a emis un nor gros de fum. De asemenea, depozitul Aqdasieh din nord-est, rafinăria din Teheran din sud și instalația Shahid Dolati din vest au fost vizate.
Ecocid și poluare
Iran a descris atacurile ca fiind un „ecocid”, caracterizat prin acte de distrugere a mediului. Imaginile satelitare din două zile după atacuri au arătat că depozitul Shahran și rafinăria din Teheran erau încă în flăcări. O altă imagine, realizată de satelitul Agenției Spațiale Europene la 10 zile după atacuri, a arătat că aceste focuri se sting, dar fumul și flăcările erau vizibile la depozitul Aqdasieh, care a continuat să ardă. Un rezident a declarat că piscina exterioară folosită ca sursă de apă de urgență s-a făcut neagră din cauza fallout-ului.
Reacții și măsuri de precauție
Medicii iranieni au început să împărtășească informații despre pericolele ploii acide, recomandând cetățenilor să evite să stea afară, să își îndepărteze hainele contaminate, să folosească măști N95 și să nu stea sub copaci. Akshay Deoras, cercetător la Universitatea din Reading, a subliniat că simptomele raportate de locuitori sunt consistente cu incendiile de ulei care produc compuși de sulf și azot, care pot forma acizi în contact cu apa de ploaie. Directorul Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a afirmat că atacul riscă „contaminarea alimentelor, apei și aerului”, ceea ce poate avea efecte severe asupra sănătății, în special asupra copiilor, vârstnicilor și persoanelor cu afecțiuni preexistente.
Responsabilitatea și impactul pe termen lung
Israel a revendicat responsabilitatea pentru bombardamentele asupra rezervoarelor de combustibil din Teheran. Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) a avertizat că fumul dens provenit din arderea petrolului este „inhalat direct de oameni în Iran, inclusiv copii, ridicând îngrijorări serioase cu privire la impactul pe termen lung asupra sănătății umane și a mediului”. Alte atacuri au provocat daune de mediu serioase, cu implicații pentru sănătatea umană. Profesorul Andrea Sella de la University College London a declarat că riscurile pe termen lung pentru sănătate depind de durata și severitatea expunerii fiecărei persoane.
Concluzie
Bombardamentele asupra infrastructurii de combustibil din Teheran au generat o criză de sănătate publică și ecologică, cu efecte devastatoare asupra mediului și sănătății locuitorilor, subliniind riscurile legate de conflictul armat și poluarea industrială.
