România și contractul pentru vaccinurile Pfizer
România a avut la dispoziție cinci zile lucrătoare pentru a decide asupra contractului european de achiziție a vaccinurilor Pfizer pentru anii 2022–2023, în valoare de aproximativ 750 de milioane de euro. Ministra Sănătății de la acea vreme, Ioana Mihăilă, a pledat pentru continuarea participării țării la acest acord, conform Memorandumului din 13.05.2021, semnat de Mihăilă și viceprim-ministrul Dan Barna, și înaintat premierului Cîțu.
Detalii despre contractul de achiziție
Memorandumul guvernamental subliniază că România a fost inclusă într-un mecanism european de achiziție centralizată a vaccinurilor anti-COVID, negociat de Comisia Europeană pentru toate statele membre. Documentul prevede achiziția a 950 de milioane de doze de vaccin, cu opțiunea suplimentării cu încă 900 de milioane. Prețul negociat a fost de 19,5 euro pe doză, iar angajamentul financiar pentru România se ridica la aproximativ 373,8 milioane de euro anual, totalizând peste 747 de milioane de euro pentru întreaga perioadă contractuală.
Termenul de notificare a refuzului
Contractul a fost transmis statelor membre pe 10 mai 2021, iar guvernele aveau la dispoziție cinci zile lucrătoare pentru a notifica oficial refuzul de participare. Conform Memorandumului, lipsa unei reacții echivala cu acceptarea automată a contractului. Această prevedere însemna că România trebuia să comunice refuzul până la 17 mai 2021, la sfârșitul zilei.
Argumentele pentru participarea României
Ioana Mihăilă a susținut necesitatea participării României la contractul cu Pfizer, amintind de incertitudinile legate de evoluția pandemiei și de posibila necesitate a unor doze suplimentare sau adaptate. În Memorandum, aceasta precizează că „ținând cont de termenele de valabilitate scurte ale vaccinurilor curente și de incertitudinea ineficienței acestora în fața unor variante virale ce ar putea apărea pe viitor, nu este fezabilă stocarea unui număr mare de doze de vaccin livrate în 2021 pentru a putea fi utilizate în 2022”.
Concluzie
Decizia României de a participa la contractul cu Pfizer nu a fost una formală, având în vedere libertatea de opțiune și termenul limită pentru a comunica refuzul. Aceasta evidențiază provocările cu care se confruntă țara în gestionarea pandemiei și necesitatea de a asigura vaccinuri în fața incertitudinilor viitoare.


Nu înțeleg de ce România ar trebui să continue cu un contract atât de mare, mai ales când sunt atâtea întrebări legate de eficiența vaccinurilor. Poate ar fi mai bine să ne concentrăm pe alte soluții?
E greu de spus dacă decizia ministresei e bună sau nu, dar mă îngrijorează faptul că nu avem toate informațiile necesare pentru a face o alegere corectă. Sper doar ca totul să fie transparent!
Chiar dacă suma este uriașă, cred că este important să fim pregătiți pentru viitor. Vaccinurile pot ajuta la prevenirea unor probleme și sper că ne va merge bine cu acest acord.
Sunt sceptic în privința acestor mari contracte internaționale. Oare cine beneficiază cu adevărat? Mie mi se pare că doar companiile farmaceutice câștigă din toată această situație!
Personal, cred că trebuie să investim în sănătatea noastră, dar nu putem ignora costurile acestea enorme. Ar trebui să ne gândim serios la ce fel de acorduri semnăm pe viitor.