Uganda adoptă o nouă lege care vizează opoziția
Figuri din opoziția ugandeză, organizații pentru drepturile omului și experți în drept au condamnat un proiect de lege amplu care propune până la 20 de ani de închisoare pentru promovarea „intereselor externe” și impune restricții asupra unei game largi de persoane și organizații care colaborează sau primesc finanțare de la parteneri internaționali. Legea privind protecția suveranității din 2026 este rapid avansată prin parlament, cu dezbateri așteptate să se încheie înainte de ceremonia de învestire a președintelui, pe 12 mai.
Argumentele susținătorilor și criticilor legii
Ministrul de interne, gen. David Muhoozi, a declarat unei comisii parlamentare pe 23 aprilie că proiectul de lege va întări măsurile de protecție împotriva influenței externe care ar putea destabiliza securitatea națională, stabilitatea economică și coeziunea socială. Criticii susțin că, asemenea legilor similare adoptate de alte guverne autoritare, legislația propusă este destinată să restricționeze societatea civilă, mass-media și disidența, prin întreruperea finanțării care susține activități precum opoziția politică legitimă și responsabilizarea guvernului.
„Această lege este o copie a legilor din Rusia și China adoptate pentru a lichida opoziția și organizațiile societății civile”, a afirmat Joel Ssenyonyi, liderul opoziției din Uganda. El a adăugat că adoptarea acestei legi nu va proteja suveranitatea Ugandei, ci va duce la distrugerea finanțării multipartite, va arunca mii de ugandezi în sărăcie extremă, va alunga investițiile străine și va transforma țara într-un paria internațional.
Impactul legii asupra societății civile
Limba vagă și definițiile largi ale proiectului de lege pun în pericol o gamă variată de activități, persoane și organizații, inclusiv cele implicate în advocacy, jurnalism sau discurs public, precum și corporații private. O variantă anterioară definea cetățenii ugandezi care trăiesc în afaceri ca străini, dar acest lucru a fost eliminat după ce procurorul general, Kiryowa Kiwanuka, a propus o serie de amendamente pe 30 aprilie, ca răspuns la protestele publice.
Legea vine într-un moment de tensiune politică crescută, cu figuri din opoziție confruntându-se cu acuzații legate de sprijinul extern și cu suspendarea organizațiilor pentru drepturile omului, mass-media și procesului electoral înainte de alegerile generale din ianuarie. Președintele Yoweri Museveni a avertizat repetat împotriva a ceea ce el descrie ca fiind interferențe externe în afacerile Ugandei, legând actorii externi de unrestul politic.
Reacții internaționale și riscuri economice
Human Rights Watch a afirmat că proiectul de lege amenință drepturile fundamentale și a cerut membrilor parlamentului ugandez să-l respingă. Printre prevederile cheie ale legii se numără o limitare a asistenței financiare la peste 400 de milioane de șilingi ugandezi (aproximativ 79.000 de lire sterline) pe o perioadă de 12 luni, precum și autorizarea inspecțiilor de locații și accesul la documente.
Într-o scrisoare adresată parlamentului pe 23 aprilie, Banca Mondială a avertizat că unele prevederi ar putea criminaliza o gamă largă de „activități de dezvoltare de rutină”. Proiectul de lege clasifică organizațiile internaționale ca „străini” fără calificare, supunându-le tuturor restricțiilor substanțiale și penalităților penale.
Julius Mukunda de la Civil Society Budget Advocacy Group a avertizat că restricțiile impuse de acest proiect de lege ar putea reduce semnificativ fluxurile de finanțare, având efecte în lanț asupra economiei. „Restricțiile de această magnitudine riscă să slăbească șilingul și să încetinească activitatea economică, în special acolo unde capitalul străin completează lacunele critice interne”, a spus Mukunda.
Defensiva guvernamentală și reacții interne
În răspuns la reacția vehementă împotriva legii, Museveni a declarat pe 30 aprilie că îngrijorările legate de remitențe și investiții externe sunt „o mulțime de zgomot” și nu reprezintă ceea ce intenționează pentru acest proiect de lege, dar a apărat misiunea sa de bază. „Independența înseamnă dreptul de a lua propriile decizii, dacă este necesar, și a învăța din ele. Suveranitatea înseamnă să ne lăsați în pace. Nu finanțați grupuri pentru a influența deciziile noastre ca țară”, a spus el.
Amendamentele propuse de procurorul general exclud instituțiile financiare supravegheate de Banca Centrală, facilitățile medicale și educaționale, precum și organizațiile religioase. Organizațiile din domeniul educației și sănătății au avertizat că legislația ar putea perturba parteneriatele care susțin cercetarea și serviciile în domeniul HIV, tuberculozei, malariei și sănătății materne, multe dintre acestea bazându-se pe finanțarea donatorilor externi.
Criticii au respins cu vehemență asigurările guvernului, numind modificarea propusă a legii o „lovitură de stat constituțională”. „Legea înlocuiește ‘puterea aparține poporului’ cu ‘puterea aparține guvernului’. Nu se adaptează la o lume în schimbare; adaptează constituția la temerile celor aflați la putere”, a declarat Anthony Asiimwe, vicepreședintele Uganda Law Society.
Concluzie
Adoptarea acestei legi ar putea avea consecințe grave asupra societății civile din Uganda, limitând libertățile fundamentale și afectând semnificativ economia, în special prin reducerea finanțării externe esențiale pentru dezvoltare.
Nu pot să cred că Uganda merge pe calea asta. E trist să vezi cum un guvern își strânge pârghiile împotriva opoziției, mai ales când alte țări precum Rusia și China sunt modele de urmat pentru ei.
Oare ce-i determină pe liderii ugandezi să adopte astfel de legi? Se pare că istoria se repetă, iar drepturile omului devin din ce în ce mai puțin importante.
Mă întreb cât va dura până când lumea va reacționa la toate aceste abuzuri. E frustrant să vezi cum unele țări aleg să reprime în loc să dezvolte democrația.
Știți ceva? Poate că e timpul ca comunitatea internațională să-și facă simțită vocea mai tare. Dacă nu intervenim acum, s-ar putea ca situația din Uganda să devină un exemplu pentru multe alte state.
E incredibil cum puterea corupe mințile oamenilor! Liderii care ar trebui să protejeze cetățenii ajung în cele din urmă să-i suprime.
Ar fi interesant de văzut cum reacționează populația la aceste schimbări legislative. Oare se vor mobiliza sau vor accepta pasiv această nouă realitate?
De fiecare dată când citesc despre astfel de măsuri opresive, mă gândesc la pericolele globalizării negative. Ne putem trezi cu o lume unde libertatea este doar o amintire dacă nu suntem atenți!