Laura Codruța Kovesi la conducerea EPPO
Procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a discutat despre perioada în care a candidat pentru conducerea EPPO, după revocarea sa de la șefia DNA, într-un interviu acordat G4Media. Kovesi a menționat că, după revocare, a simțit că întreaga sa carieră s-a încheiat, dar a decis să candideze pentru această funcție.
Presiuni și amenințări în perioada candidaturii
Kovesi a relatat că, în momentul candidaturii, se confrunta cu numeroase verificări disciplinare și dosare penale. „Întâmplător, aveam vreo 44 de verificări disciplinare și 5 sau 6 dosare penale deschise împotriva mea”, a spus ea, adăugând că a primit constant citații pentru a se prezenta la diverse instituții în timp ce își pregătea candidatura.
Rezultatul selecției și lipsa de susținere politică
După etapa inițială a selecției, Kovesi a fost informată că a obținut cel mai bun rezultat, însă i s-a spus că nu are șanse reale de câștig din cauza lipsei de susținere politică din partea României. A fost avertizată că pe lista scurtă se aflau un candidat francez și unul german, iar România nu o susținea.
Intimidare în ziua interviului
În ziua interviului de la Bruxelles, Kovesi a primit o scrisoare de amenințare, pe care a perceput-o ca o tentativă de intimidare. „Am fost puțin surprinsă, că nu știa nimeni la ce hotel stau. Am luat-o ca un semn de intimidare”, a adăugat ea.
Provocările bugetare și de personal la EPPO
Kovesi a discutat despre dificultățile cu care s-a confruntat la începuturile EPPO, menționând bugetul redus de 8-10 milioane de euro și numărul mic de procurori prevăzuți. „Am întrebat dacă este ok, 32,5 angajați. Mi-au spus că va fi un procuror care va lucra jumătate de normă. Am început să am emoții”, a relatat ea. De asemenea, Kovesi a subliniat că a fost surprinsă de bugetul alocat, comparându-l cu bugetul unui parchet național din România.
Concluzie
Experiențele Laurei Codruța Kovesi subliniază provocările semnificative întâmpinate în procesul de formare a EPPO, evidențiind atât presiunile politice, cât și dificultățile administrative în crearea unei instituții eficiente care să lupte împotriva fraudelor la nivel european.
