Rata Abandonului Școlar în UE
Conform datelor Eurostat publicate joi, rata abandonului școlar în Uniunea Europeană a ajuns în 2025 la 9,1%, apropiindu-se de obiectivul stabilit pentru anul 2030 de 9%. În ultimul deceniu, acest indicator a scăzut constant, de la 11% în 2015. România înregistrează cea mai ridicată rată din UE, de 15,5%, în contrast cu cele mai mici valori din Croația (2,1%), Grecia, Irlanda și Polonia, unde procentul este de 4% sau mai puțin.
Diferente între Statele Membre
Eurostat subliniază că, deși există diferențe semnificative între țările UE, 17 dintre ele au atins deja obiectivul de 9% pentru 2030. Cele mai mari scăderi ale ratei abandonului au fost înregistrate în Malta (-7,7 pp), Portugalia (-7,4 pp) și Spania (-7,2 pp), în timp ce în șapte state, inclusiv Cipru, Germania și Austria, s-au observat creșteri.
Diferente de Gen în Abandonul Școlar
La nivel european, abandonul școlar este mai frecvent în rândul băieților, cu o rată de 10,6% în 2025, comparativ cu 7,5% pentru fete. Excepții se observă în România și Bulgaria. Cele mai mari diferențe între bărbați și femei se înregistrează în Spania (6,4 pp), Letonia (5,7 pp), Malta (5,5 pp) și Slovenia (5,2 pp).
Impactul asupra Pieței Muncii
Tinerii care abandonează școala se confruntă cu dificultăți mai mari la angajare. În 2025, 46,2% dintre ei erau angajați, 30,8% nu lucrau, dar căutau un loc de muncă, iar 23,1% nu lucrau și nici nu își doreau să lucreze. Comparativ, în rândul întregii populații de 18-24 de ani, aceste cifre se traduc în 4,2% angajați, 2,8% șomeri activi și 2,1% inactivi.
Abandonul Școlar în Funcție de Mediu
Rata abandonului școlar variază și în funcție de mediu. În marile orașe, rata este de 8%, sub obiectivul UE pentru 2030. În orașele mici și suburbii, procentul ajunge la 10,1%, iar în mediul rural la 9,6%.
Concluzie
Rata ridicată a abandonului școlar în România, comparativ cu alte state membre ale UE, evidențiază provocările sistemului educațional și impactul acestora asupra integrării tinerilor în piața muncii, subliniind necesitatea unor măsuri eficiente pentru reducerea acestui fenomen.
