Criză în Justiție: Presiunea politică asupra sistemului judiciar din România
Secția pentru judecători din CSM a decis să protejeze independența Justiției în fața unui atac fără precedent, anunțând existența unei presiuni politice asupra sistemului judiciar din România. Această măsură a fost adoptată după o analiză detaliată a acțiunilor și pozițiilor publice ale clasei politice, mass-media, ONG-urilor și persoanelor publice, începând din luna iulie a anului 2025.
Poziția judecătorilor
La data de 09 iunie 2026, toate cele 239 de instanțe din România s-au întrunit în adunările generale ale judecătorilor. Prin voturi unanime, 98,6% dintre judecătorii prezenți (reprezentând 84% din totalul judecătorilor în funcție) au denunțat degradarea statului de drept și subordonarea puterii judecătorești de către politică.
Respingerea legii salarizării
Judecătorii au respins propunerile legislative privind salarizarea acestora, susținând observațiile formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție. Acțiunile de denigrare și destabilizare a puterii judecătorești nu sunt menite să îmbunătățească actul de justiție, ci să promoveze schimbări în regulile și persoanele din funcții-cheie ale sistemului judiciar.
Campania publică împotriva judecătorilor
Judecătorii au denunțat o campanie publică îndreptată împotriva lor, care a generat consecințe grave, inclusiv instigări la infracțiuni împotriva lor și a familiilor lor. Aceste manifestări ostile au avut loc atât în spațiul public, cât și în incinta instanțelor, determinând emiterea unor ordine de protecție.
Comunicarea situației internaționale
CSM a decis să comunice aceste aspecte Comisiei Europene, Parlamentului European și altor organisme internaționale relevante, subliniind gravitatea situației justiției din România. Raportul care va fi transmis menționează de 10 ori numele premierului interimar Ilie Bolojan, al lui Cristian Ghinea (USR), Dominic Fritz și alți exponenți politici, evidențiind presiunea exercitată asupra sistemului judiciar.
Concluzie
Criza din justiție reflectă o amenințare serioasă la adresa independenței judecătorilor și a statului de drept în România, cu implicații potențiale asupra încrederii publicului în justiție și a funcționării democrației. Acțiunile CSM și reacțiile judecătorilor ar putea influența semnificativ viitorul sistemului judiciar românesc.
