Cercetările militare din Belgia
România se confruntă cu cele mai multe atacuri cu drone în cadrul NATO, cu 38 de incidente înregistrate în Uniunea Europeană. Recent, pe 29 mai, o dronă rusească Geran-2 s-a prăbușit într-un bloc de apartamente din Galați, rănind două persoane și avariind cinci mașini, ceea ce a dus la evacuarea a 70 de locuitori.
Incidentul și frecvența prăbușirilor de drone
De la începutul războiului din Ucraina în 2022, s-au înregistrat cel puțin 38 de drone prăbușite pe teritoriul unor țări nebeligerante, majoritatea din Uniunea Europeană și NATO. Analiza presei belgiene arată că 29 de accidente nu au avut pagube materiale, în timp ce 9 au avut consecințe materiale, inclusiv două decese în Polonia în 2022.
Din cele 38 de incidente, 22 au fost atribuite dronelor rusești, 7 dronelor ucrainene, 3 dronelor din Belarus și 6 nu au putut fi identificate.
România, cea mai afectată țară
România a fost identificată ca fiind cea mai afectată țară de aceste atacuri, urmată de Polonia, Lituania și Letonia, toate având granițe învecinate cu Ucraina. În primii trei ani ai conflictului, s-au înregistrat doar 13 accidente, dar ritmul a crescut dramatic începând cu 2025, când au avut loc 10 accidente între august și decembrie, urmate de încă 15 între ianuarie și mai 2026.
Explicațiile pentru creșterea incidentelor
Alain De Neve, cercetător la Institutul Regal Superior de Apărare, explică această accelerare prin concentrarea forțelor rusești pe operațiuni terestre până în 2025. După acea dată, Rusia a intensificat atacurile aeriene, folosind un mix de rachete și drone. Joseph Henrotin, cercetător în științe politice, subliniază că și tehnicile de război electronic au evoluat, crescând probabilitatea incidentelor.
Cu toate acestea, aceste accidente rămân marginale în raport cu numărul total de drone desfășurate, dar sunt semnificative din punct de vedere politic și pentru cei afectați.
Accidente sau strategie deliberată?
Analizând cauzele accidentelor, Henrotin menționează defecte de proiectare, bruiajul de către ucraineni și posibile intenții deliberate din partea Rusiei de a provoca reacții în rândul NATO. De exemplu, unele drone ar putea fi manevrate pentru a crea incidente diplomatice între Ucraina și alte state membre NATO, testând astfel solidaritatea alianței.
Reacția NATO și a Uniunii Europene
În fața acestei amenințări, Uniunea Europeană a inițiat proiectul „Inițiativa europeană privind dronele”, iar NATO a lansat Operațiunea Eastern Sentry pentru a întări supravegherea flancului estic. Totuși, capacitățile de apărare aeriană rămân limitate în multe țări, inclusiv Belgia, care își îmbunătățește acum sistemele de apărare cu achiziționarea de baterii NASAMS.
Viitorul incidentelor cu drone în Europa
Se estimează că numărul accidentelor ar putea atinge cincizeci înainte de sfârșitul anului 2026, cu riscuri crescute din partea unei flote fantomă rusești care ar putea lansa drone în apropierea coastelor europene. Această situație sugerează că războiul poate avea un impact direct asupra populației civile, cu consecințe grave pentru securitatea regională.
În concluzie, România se află în centrul unei crize de securitate generate de atacurile cu drone, ce ridică întrebări grave despre solidaritatea NATO și eficiența măsurilor de apărare europene.
