Riscul de sărăcie în România în 2025
În termeni absoluți, numărul persoanelor aflate în sărăcie a fost de circa 3,47 milioane.
În același timp, 27,4% din populație – aproximativ 5,2 milioane de persoane – s-a aflat în risc de sărăcie sau excluziune socială (indicatorul AROPE), în scădere cu 0,5 puncte procentuale față de 2024.
INS arată că 16,8% dintre români au fost afectați de deprivare materială și socială severă, în timp ce 5,6% dintre persoanele sub 65 de ani au trăit în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, ceea ce înseamnă implicare redusă pe piața muncii.
Diferențele demografice rămân semnificative. Femeile au înregistrat o rată a sărăciei ușor mai ridicată decât bărbații (18,7% față de 18,0%), iar cele mai afectate categorii de vârstă sunt tinerii de 18–24 de ani (25,8%) și copiii (23,6%).
În lipsa transferurilor sociale, situația ar fi fost considerabil mai gravă: aproape 44,2% din populație s-ar fi aflat sub pragul sărăciei relative, iar în cazul persoanelor de peste 65 de ani proporția ar fi urcat la 87,9%.
Deprivarea materială severă afectează în special copiii (21,1%) și vârstnicii (19,2%), în timp ce gospodăriile cu copii dependenți înregistrează un risc mai ridicat de excluziune socială (29,4%) comparativ cu cele fără minori (24,6%).
La nivel regional, cele mai ridicate valori ale riscului de sărăcie sau excluziune socială au fost înregistrate în Sud-Est (38%) și Sud-Vest Oltenia (36%), în timp ce București-Ilfov rămâne regiunea cu cel mai scăzut nivel (13,6%).
INS a raportat că aproximativ 403.000 de persoane s-au aflat simultan în toate cele trei situații de vulnerabilitate: sărăcie, deprivare materială severă și intensitate foarte redusă a muncii.