CSAT analizează obiectivele României la Summitul NATO de la Ankara
Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a avut o ședință recentă în care a discutat principalele teme legate de obiectivele României pentru Summitul NATO, programat în perioada 7-8 iulie 2026, la Ankara. În contextul agresiunii ruse împotriva Ucrainei și al noilor zone de conflict la nivel global, această reuniune este considerată esențială pentru reafirmarea unității și solidității relației transatlantice.
Obiectivele României și contribuțiile la securitatea euroatlantică
Nicușor Dan a declarat că România va solicita NATO o prezență militară adecvată pe teritoriul țării în lumina amenințărilor actuale. Summitul va reprezenta o oportunitate pentru România de a prezenta progresele în îndeplinirea angajamentelor financiare asumate la Haga și de a evidenția contribuțiile în domeniul industriei de apărare, inclusiv sprijinul acordat Ucrainei și Republicii Moldova.
Forțele armate ale României pentru misiuni internaționale
În continuarea ședinței, CSAT a aprobat forțele armate ale României disponibile pentru misiuni și operații internaționale în anul 2027. Armata României va putea contribui cu 5.358 de militari și civili, dintre care 2.786 vor participa efectiv la misiuni externe, iar 1.801 vor fi pregătiți pe teritoriul național pentru dislocare rapidă.
Ministerul Afacerilor Interne va participa, de asemenea, cu un efectiv de 2.604 militari și polițiști, dintre care 39 vor lua parte la misiuni internaționale.
Inițiativa MCM BLACK SEA și securitatea Mării Negre
Ministerul Apărării Naționale a solicitat o suplimentare a contribuției la inițiativa MCM BLACK SEA, care vizează asigurarea libertății de navigație și securitatea în Marea Neagră. Această inițiativă, constituită în ianuarie 2024, implică colaborarea României, Turciei și Bulgariei pentru a menține siguranța traficului maritim și a proteja infrastructurile critice submarine.
Impactul suspendării serviciilor de navigație aeriană ROMATSA
CSAT a analizat situația ROMATSA, care a fost suspendată de către Curtea de Apel București pentru 30 de zile, ca urmare a unui proces de discriminare. O eventuală suspendare a activității ROMATSA ar putea genera vulnerabilități majore la adresa securității naționale, afectând supravegherea spațiului aerian și misiunile NATO pe Flancul Estic. Membrii Consiliului au decis ca Guvernul României să identifice soluții pentru asigurarea continuității serviciilor de navigație aeriană.
Participanți la ședința CSAT
La ședință au fost prezenți premierul demis Ilie Bolojan, lideri ai USR, șefii serviciilor secrete SRI și SIE, precum și directorul ROMATSA și șeful Statului Major al Armatei.
Concluzie
Deciziile luate în cadrul acestei ședințe CSAT subliniază angajamentul României față de securitatea euroatlantică și pregătirea pentru provocările de securitate din regiune, în contextul tensiunilor internaționale actuale.
