Incidentul navelor în apele române: Drepturile în zona economică exclusivă și provocările invocării articolului 5

11 Min Citire
Sursa foto: PROFILUX IMAGES

Incidentul navelor în apele române

Incidentul în care a fost implicată nava GAS LISBON a avut loc în Zona Economică Exclusivă (ZEE) a României, în largul Deltei Dunării, la aproximativ 14 mile marine (aproximativ 26 de kilometri) de localitatea Sfântu Gheorghe. Nava, sub pavilion liberian, transporta 3.790 de tone de propan din portul Alexandria, Egipt, către portul Reni, Ucraina. Incidentul a dus la avarii majore și un incendiu la nivelul suprastructurii, iar toți cei 17 membri ai echipajului au fost salvați de autoritățile române, dintre care trei au fost răniți.

Locația și regimul juridic

Incidentul s-a produs în sectorul sudic al Deltei Dunării, în dreptul gurii de vărsare Sfântu Gheorghe. Autoritatea Navală Română a confirmat că nava se afla la 14 mile marine de Sfântu Gheorghe, în timp ce Departamentul pentru Situații de Urgență a indicat o distanță de aproximativ 20 de mile marine (37 de kilometri). Este important de menționat că limita mării teritoriale se măsoară de la liniile de bază, iar simpla distanță de la o localitate nu determină regimul juridic al zonei. DSU a afirmat că incidentul a avut loc în ZEE românească.

Apele teritoriale și Zona Economică Exclusivă

Marea teritorială a României se întinde pe 12 mile marine, iar apele interioare, marea teritorială, fundul mării, subsolul și spațiul aerian de deasupra lor fac parte din teritoriul românesc. În ZEE, care începe dincolo de limita de 12 mile, România dispune de drepturi suverane, dar nu de suveranitate deplină. Aceasta include drepturi în domeniul explorării resurselor naturale, protecției mediului și cercetării științifice. În plus, zona contiguă se extinde până la 24 de mile marine și permite României să prevină anumite încălcări.

Responsabilitățile României în caz de incident

Chiar dacă incidentul a avut loc în afara mării teritoriale, România a avut responsabilități. MRCC Constanța a coordonat operațiunile de salvare, mobilizând navele SAR Apollo și SAR Artemis, precum și o navă de intervenție a Gărzii de Coastă. Nava transporta propan, ceea ce ridică riscuri de incendiu și poluare marină. Autoritățile au cerut celorlalte nave să păstreze o distanță de minimum trei mile marine față de locul incidentului, iar monitorizarea mediului a fost justificată prin competențele României în ZEE.

Posibile cauze și implicații internaționale

Președintele Nicușor Dan a menționat că incidentul ar putea fi legat de conflictul din Ucraina. Totuși, nu s-a stabilit dacă nava a fost lovită de o dronă sau o mină marină. Chiar dacă se confirmă o acțiune ostilă, incidentul nu constituie automat un atac asupra României, având în vedere că nava este sub pavilion liberian și incidentul s-a produs în afara mării teritoriale românești. Tratatul NATO se aplică doar în cazul atacurilor împotriva teritoriului unui stat aliat sau al navelor acestuia.

Concluzie

Incidentul GAS LISBON subliniază riscurile legate de securitatea maritimă a României și importanța monitorizării traficului comercial în contextul conflictului din Ucraina, precum și necesitatea protejării ZEE românești, având în vedere creșterea relevanței platformelor și infrastructurii offshore.

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *