Cazul miliardelor SAFE se mută la Bruxelles
Blocul Național Sindical a sesizat Comisia Europeană, OLAF, Parchetul European, Curtea Europeană de Conturi și Ombudsmanul European în legătură cu implementarea programului SAFE în România. Sindicaliștii invocă suspiciuni privind lipsa transparenței, folosirea negocierilor fără publicarea unui anunț, concentrarea contractelor către un singur grup industrial, posibile creșteri nejustificate de preț și un eventual ajutor de stat mascat.
Controversa privind modul în care România cheltuiește miliardele împrumutate prin programul european SAFE trece la un alt nivel. După ce, în luna mai, anunța că pregătește un asemenea demers, Blocul Național Sindical susține că a transmis oficial sesizările către principalele instituții europene cu atribuții în protejarea bugetului Uniunii și verificarea achizițiilor publice.
Sesizarea vizează implementarea Regulamentului european 2025/1106, prin care România poate accesa 16,68 miliarde de euro pentru înzestrare militară, infrastructură strategică și consolidarea industriei de apărare. Banii nu sunt granturi, ci împrumuturi europene care vor trebui rambursate de România pe o perioadă de până la 45 de ani.
BNS precizează că demersul nu urmărește blocarea programului SAFE, considerat esențial pentru securitatea României, ci verificarea modului în care sunt atribuite contractele și fundamentate cheltuielile.
Organizația sindicală reprezintă aproximativ 300.000 de membri, inclusiv angajați din industria de apărare și aeronautică, și susține că o implementare neconformă ar putea afecta atât interesele financiare ale statului, cât și locurile de muncă din industria românească.
În luna mai, președintele BNS, Dumitru Costin, acuza faptul că parlamentarii ar fi aprobat proiectele SAFE fără să solicite documentele necesare unei analize complete. El anunța atunci că organizația va sesiza Comisia Europeană și OLAF. Prin comunicatul din 29 iulie, BNS anunță că demersul a fost făcut și extins inclusiv către Parchetul European.
Sindicaliștii cer verificarea nivelului de transparență în aprobarea programelor de înzestrare și a motivelor pentru care, în cazul unor contracte importante, a fost utilizată negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare. BNS mai invocă presupusa consultare a unui număr restrâns de operatori economici, concentrarea unei părți importante din valoarea contractelor către un singur grup industrial și existența unor creșteri semnificative de preț pentru anumite echipamente militare.
Alte suspiciuni privesc posibilitatea acordării unui ajutor de stat mascat, fiind menționat explicit cazul Șantierului Naval Mangalia, precum și respectarea condițiilor europene referitoare la concurență și originea componentelor folosite.
Sesizarea se bazează, potrivit BNS, pe declarații publice, interpelări parlamentare și investigații jurnalistice. Sindicatul nu susține că neregulile au fost deja dovedite, ci solicită instituțiilor europene să verifice dacă suspiciunile sunt întemeiate.
Comunicatul BNS nu numește grupul industrial către care s-ar fi concentrat contractele, dar datele publicate anterior arată că principalul beneficiar al primului pachet de achiziții militare este compania germană Rheinmetall.
Parlamentul a aprobat în aprilie 15 proiecte ale Ministerului Apărării, cu o valoare totală de 8,33 miliarde de euro. Rheinmetall urma să fie principalul contractor pentru proiecte evaluate la aproximativ cinci miliarde de euro, potrivit Reuters.
O analiză publicată anterior de STIRIPESURSE.RO, realizată pe baza listei proiectelor, indica o valoare de aproximativ 5,69 miliarde de euro pentru cele șapte programe în care apare grupul german. Suma reprezintă aproape 68% din primul pachet militar de 8,33 miliarde de euro, nu din întreaga alocare SAFE primită de România.
Proiectele asociate Rheinmetall includ fabrica de pulberi, mașinile de luptă ale infanteriei Lynx, sisteme antiaeriene Skynex, tancuri și proiecte navale care ar urma să fie derulate la Mangalia.
Cel mai mare contract este cel pentru mașinile de luptă Lynx, evaluat la aproximativ 2,6 miliarde de euro. Gradul de localizare anunțat pentru producția de la Automecanica Mediaș este de aproximativ 40%.
Într-un interviu acordat anterior STIRIPESURSE.RO, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu ridica semne de întrebare privind costul unei mașini de luptă Lynx, care ar depăși 11 milioane de euro, și cerea explicații privind partea din această sumă care va rămâne efectiv în industria românească.
„Dacă o mașină de luptă a infanteriei Lynx costă mai mult de 11 milioane de euro, trebuia să avem determinații care să ne spună că 2,5 milioane de euro de la fiecare mașină de luptă se vor regăsi în industria românească și cum anume se vor regăsi”, declara generalul.
Acesta avertiza că simpla aducere în România a unor componente fabricate în alte state și asamblarea lor la Mediaș nu ar echivala cu dezvoltarea unei capacități industriale naționale complete. Tocmai fundamentarea unor asemenea prețuri și modul în care este calculată contribuția industriei locale fac parte dintre aspectele pentru care BNS solicită acum verificări europene.
Un capitol distinct al sesizării îl reprezintă Șantierul Naval Mangalia. Proiectul SAFE prevede construirea unor nave militare la Mangalia, cu implicarea diviziei navale a Rheinmetall, într-o încercare de relansare a șantierului aflat în insolvență.
BNS solicită Comisiei Europene, inclusiv Direcției Generale pentru Concurență, să verifice dacă formula aleasă conține elemente care ar putea fi considerate ajutor de stat și dacă acestea au fost notificate și fundamentate corespunzător.
Guvernul a prezentat proiectul drept o soluție pentru salvarea șantierului și păstrarea locurilor de muncă. Premierul Ilie Bolojan a respins anterior acuzațiile privind o presupusă deturnare a banilor SAFE și a susținut că obiectivul Executivului este localizarea unei părți cât mai mari din producție în România.
Ministerul Apărării a confirmat anterior că, după aprobarea CSAT și a Parlamentului, invitațiile au fost transmise operatorilor economici selectați pentru fiecare proiect prin procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț.
MApN a susținut că evaluarea este realizată de comisii și experți care funcționează independent și că nu vor fi semnate contracte care contravin principiului utilizării eficiente a fondurilor publice.
Între timp, implementarea programului a avansat. Ministerul a anunțat semnarea mai multor contracte începând din 29 mai. La 24 iunie a fost semnat un contract pentru sisteme antiaeriene SHORAD–VSHORAD, în valoare de 3,049 miliarde de lei fără TVA.
La 17 iulie au fost semnate ordinele pentru 12 elicoptere Airbus H225M Caracal, în valoare de aproximativ 757 de milioane de euro, și 12 radare Thales Ground Master 200, în valoare de aproximativ 247 de milioane de euro, potrivit situației publicate de MApN.
Comisiei Europene și OLAF li se solicită să verifice conformitatea planului de investiții al României, documentele justificative, procedurile de achiziție și eventualele prejudicii aduse interes