Plângere penală împotriva Dianei Șoșoacă
Diana Șoșoacă, lidera SOS România, a fost denunțată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de Adrian Băzăvan și Asociația „Lupii Tricolori” pentru trădare și comunicarea de informații false.
Motivele plângerii
Semnatarii denunțului invocă „un tipar de conduită constant, unidirecțional și sistematic” de intrare în legătură cu reprezentanți oficiali ai Federației Ruse și cu instrumente media ale statului rus, în contextul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. Aceștia susțin că faptele expuse se bazează pe „surse publice” și se întind pe o perioadă de peste patru ani, din martie 2022 până în iunie 2026.
Declarațiile controversate ale Dianei Șoșoacă
Primul moment invocat este audiența de la 30 martie 2022 cu ambasadorul Federației Ruse la București, Valeri Kuzmin, în care a prezentat o propunere de „mediere a conflictului”, denumită „Pacea de la București”. Aceasta ar fi avut loc fără mandat din partea autorităților române, iar discuțiile ar fi vizat „neutralitatea” României în contextul invaziei ruse.
Relațiile cu Rusia
Între anii 2022 și 2026, Diana Șoșoacă a participat la numeroase evenimente organizate de Ambasada Federației Ruse, inclusiv recepții de Ziua Unității Naționale a Rusiei și de Ziua Victoriei. Aceste participări au fost raportate de presă, fiind asociate cu celebrarea „rezultatelor operațiunii speciale” din Ucraina.
Propuneri legislative și inițiative
Un alt motiv al plângerii este proiectul de lege depus de Șoșoacă în Parlament, care propunea denunțarea Tratatului de bună vecinătate cu Ucraina și „anexarea” unor teritorii ucrainene de către România. Textul proiectului prevedea explicit că România anexează teritoriile istorice care i-au aparținut.
Discursuri și declarații publice
Diana Șoșoacă a fost acuzată că a reluat discursul lui Dmitri Medvedev, președintele rus, sugerând că România ar urmări anexarea unor teritorii ucrainene. Ca urmare a acestei atitudini, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a inițiat sancțiuni împotriva ei, considerând-o o amenințare la adresa securității naționale a Ucrainei.
Îndemnuri și scrisori adresate liderilor străini
În iunie 2024, Șoșoacă a solicitat un referendum național pentru ieșirea din NATO, argumentând că România ar fi „sub bocancul NATO”. De asemenea, a trimis o scrisoare președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, exprimându-și admirația față de Rusia și solicitând negocierea intereselor teritoriale ale României prin intermediul Rusiei.
Implicarea în forumuri internaționale și declarații
În iunie 2026, Șoșoacă a participat la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, unde s-a adresat direct lui Putin, afirmând că românii nu urăsc Rusia și că vor pace. Aceasta a refuzat să recunoască legitimitatea Președintelui României în exercițiu.
Solicitarea de urmărire penală
Semnatarii denunțului penal cer începerea urmăririi penale in rem pentru trădare și, în subsidiar, comunicare de informații false. De asemenea, solicită continuarea urmăririi penale față de Diana Șoșoacă, inclusiv ridicarea imunității de membru al Parlamentului European, dacă va fi cazul.
Concluzie
Plângerea penală împotriva Dianei Șoșoacă ridică întrebări semnificative privind securitatea națională a României și relațiile cu Rusia, având potențiale implicații juridice și politice în contextul actual al conflictului din Ucraina.
