Bruxelles-ul și termocentralele românești
Comisia Europeană consideră că România nu a demonstrat că închiderea termocentralelor pe cărbune la termenele asumate ar pune în pericol aprovizionarea cu energie electrică, potrivit informațiilor publicate de Profit.ro.
Poziția Bruxelles-ului intră în contradicție cu interpretarea Transelectrica, care susține că studiul său de adecvanță arată necesitatea păstrării temporare a unor grupuri pe lignit. Miza depășește funcționarea termocentralelor de la Rovinari și Turceni. Modificarea angajamentelor privind renunțarea la cărbune poate afecta cererile de plată din PNRR și poate atrage noi penalități pentru România.
Disputa pornește de la studiul de adecvanță realizat de Transelectrica și de la opinia emisă ulterior de Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Energie – ACER. Transelectrica susține că aplicarea întocmai a actualului calendar de decarbonare ar putea crea probleme de funcționare Sistemului Electroenergetic Național în 2027, mai ales dacă noua centrală pe gaze de la Mintia nu va fi pusă în funcțiune la timp.
Operatorul român interpretează observațiile ACER drept o confirmare a principalelor riscuri identificate în studiu. Comisia Europeană ajunge însă la concluzia opusă. Bruxelles-ul consideră că problemele metodologice semnalate de ACER nu permit folosirea studiului drept dovadă că închiderea centralelor pe cărbune ar amenința securitatea aprovizionării.
În opinia publicată în luna iulie, ACER confirmă că studiul românesc identifică riscuri pentru aprovizionarea cu energie în 2027 și 2035 mai mari decât cele indicate de evaluarea realizată la nivel european. Agenția arată că tranziția energetică a României avansează mai lent decât era prevăzut. Au apărut întârzieri în dezvoltarea capacităților regenerabile, în construirea unor noi centrale termice și în extinderea soluțiilor de flexibilitate, precum bateriile și reducerea controlată a consumului.
ACER cere însă ca analiza României să fie consolidată și actualizată. Printre problemele indicate se numără modul în care au fost estimate noile capacități de producție, ritmul retragerii centralelor pe cărbune și contribuția viitoare a sistemelor de stocare și a consumului flexibil. Agenția solicită și o analiză realistă a viabilității economice a investițiilor. Nu este suficient ca anumite centrale, baterii sau sisteme flexibile să fie anunțate: studiul trebuie să arate dacă acestea au șanse reale să fie construite și să intre în funcțiune la termen.
Comisia Europeană interpretează aceste observații ca pe niște deficiențe care pot modifica semnificativ rezultatele finale ale studiului. Pentru a evita un deficit de capacitate, Transelectrica recomandă menținerea temporară în exploatare a trei grupuri pe lignit de la Rovinari și a două de la Turceni. Câte un grup din fiecare centrală ar urma să fie trecut în rezervă tehnică. Puterea totală disponibilă a unităților vizate ar fi de aproximativ 854 MW.
Studiul a fost comandat inclusiv pentru a susține solicitarea autorităților române de amânare a unor termene privind eliminarea cărbunelui din producția de energie. Documentele publicate de Transelectrica indică riscuri pentru 2027 și 2035, în condițiile în care noile capacități pe gaze, regenerabile și de stocare nu sunt realizate conform calendarului.
Comisia Europeană consideră că jalonul de decarbonare 119a nu mai poate fi renegociat, potrivit informațiilor Profit.ro. Jalonul a rămas neschimbat la revizuirea PNRR din iulie 2026, iar perioada de implementare a planului se încheie la 31 august 2026. În aceste condiții, Bruxelles-ul consideră că nu mai există timpul procedural necesar pentru modificarea angajamentelor.
Asta înseamnă că o decizie unilaterală de amânare a închiderii termocentralelor poate fi interpretată drept nerespectarea obligațiilor asumate de România. Senatul și Camera Deputaților au adoptat prevederi care permit construirea și punerea în funcțiune a unor noi centrale pe cărbune și condiționează închiderea capacităților existente de realizarea unor unități de producție care să le înlocuiască.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a avertizat în Parlament că modificările pot împiedica România să mai depună cereri de plată în cadrul PNRR. Acesta a invocat o scrisoare tehnică a Comisiei Europene și a arătat că noile prevederi pot produce „reversibilitatea” jalonului 114. În limbajul PNRR, reversibilitatea apare atunci când un stat revine asupra unei reforme sau a unei măsuri deja considerate îndeplinite.
Consecința ar putea fi aplicarea unor corecții financiare mai mari decât penalitățile asociate exclusiv jalonului 119a. Președintele Nicușor Dan a declarat că analizează posibilitatea de a retrimite legea în Parlament. Situația creează un conflict dificil pentru autoritățile române. Transelectrica avertizează că eliminarea prea rapidă a producției pe cărbune, înainte de finalizarea centralelor pe gaze și a noilor capacități regenerabile, poate slăbi siguranța sistemului.
Comisia Europeană nu consideră însă că România a prezentat o demonstrație tehnică suficient de solidă pentru modificarea angajamentelor. În plus, calendarul PNRR este aproape închis. România trebuie astfel să evite simultan două riscuri: apariția unui deficit de energie după retragerea unor grupuri pe cărbune și pierderea unor fonduri europene dacă amână unilateral închiderea acestora.
