Raportul talie-bust, mai relevant decât talie-șold
Un nou studiu realizat pe un eșantion de aproape 400 de bărbați din Japonia contestă ideea că raportul dintre talie și șolduri este principalul factor în evaluarea atractivității feminine. Cercetarea a arătat că raportul dintre talie și bust are o influență semnificativ mai mare asupra percepției bărbaților.
Metodologia studiului
Studiul, publicat în revista Japanese Psychological Research, a analizat două proporții corporale: raportul talie-șold și raportul talie-bust. Raportul talie-șold se calculează împărțind circumferința taliei la cea a șoldurilor, cu o valoare considerată atractivă de 0,7. Raportul talie-bust este obținut prin împărțirea circumferinței taliei la circumferința bustului, iar cele mai mari evaluări au fost obținute pentru un raport cuprins între 0,6 și 0,7.
Rezultatele evaluărilor
Participanții, bărbați cu vârste între 20 și 59 de ani, au evaluat atractivitatea estetică și sexuală a siluetelor create pe calculator, bazate pe măsurătorile reale ale unor femei. Cele mai mari note au fost acordate siluetelor cu raport talie-bust de 0,6-0,7, ceea ce înseamnă o talie de 65 cm și un bust între 93 cm și 108 cm. În contrast, raportul talie-șold nu a avut o asociere semnificativă cu atractivitatea în acest studiu.
Impactul culturii asupra standardelor de frumusețe
Cercetătorii subliniază că nu există o formulă universală pentru „corp perfect”. Studiul a fost realizat exclusiv în Japonia, iar preferințele pot varia semnificativ în funcție de cultură. De exemplu, în Japonia, se observă o preferință pentru șoldurile mai puțin voluminoase comparativ cu alte culturi, cum ar fi cele din Statele Unite sau Brazilia. De asemenea, forma ideală identificată este rar întâlnită în realitate.
Concluzii și implicații
Studiul sugerează că percepția atractivității este influențată de expunerea la imagini promovate de mass-media și rețelele sociale. Autorii recomandă ca cercetările viitoare să includă o diversitate mai mare de participanți și tipuri de corp pentru a explora diferențele culturale și de gen în percepția frumuseții. Rezultatul final nu este o nouă formulă a „corpului ideal”, ci o reafirmare a complexității standardelor de frumusețe, care nu pot fi reduse la simple proporții.
