Ada-Kaleh revine la viață
Consiliul Județean Mehedinți a inițiat un proiect de finanțare prin Programul Regional Sud-Vest Oltenia, având ca scop reabilitarea zidurilor cetății relocate pe Insula Șimian. Această inițiativă își propune să valorifice patrimoniul fostei Ada-Kaleh.
Detalii despre investiție
Valoarea totală a investiției este de 23,33 milioane lei, provenind din fonduri europene nerambursabile. Președintele Consiliului Județean Mehedinți, Aladin Georgescu, a declarat că obiectivul principal este transformarea sitului într-un punct de atracție turistică.
Planul de restaurare
Proiectul prevede consolidarea cazematei cu pasaj, a ravelinului Belgradului și a porților istorice. Zidăria degradată va fi stabilizată, iar elementele de piatră cu valoare artistică vor beneficia de tratamente de conservare pentru a preveni eroziunea și desprinderile. Infiltrațiile vor fi eliminate, iar traseele de vizitare vor fi amenajate în condiții de siguranță, cu scopul de a deschide fortificația publicului.
Durata proiectului
Proiectul se va desfășura pe o perioadă de 30 de luni, din care șase luni sunt dedicate fazei de proiectare, iar 24 de luni pentru execuția lucrărilor. Aceasta va include și perioada necesară evaluării și procedurilor de achiziție. Demersurile de restaurare au început în 2025, când CJ Mehedinți a semnat un contract pentru întocmirea documentațiilor tehnice.
Istoricul Ada-Kaleh
Cetatea Ada-Kaleh a fost un avanpost strategic otoman pe Dunăre, având rol militar și comercial. Insula a fost acoperită de apele Dunării în 1970, odată cu funcționarea Hidrocentralei Porțile de Fier I, iar locuitorii săi au fost strămutați. Statul român a decis să mute fragmente ale fortificațiilor pe Insula Șimian, dar proiectul anterior de reconstrucție a fost abandonat din lipsă de fonduri.
Perspectivele viitoare
În prezent, zidurile cetății sunt într-un proces avansat de degradare, iar accesul pe insulă este limitat. Autoritățile speră că noul proiect va repara această moștenire istorică neglijată și va integra Insula Șimian în traseele turistice din zona Porțile de Fier, contribuind astfel la dezvoltarea economică prin turism cultural și readucând în atenție patrimoniul comunității turce dispărute.
Restaurarea reușită a cetății ar putea transforma zona într-un reper unic pentru turismul din România.
E fascinant să văd că Ada-Kaleh revine în atenția noastră. Ar fi păcat să lăsăm istoria să se piardă, iar acest proiect ar putea aduce un plus de valoare turismului din zonă.
Mă întreb dacă fondurile europene vor ajunge efectiv la cetate sau va fi doar o altă oportunitate ratată. Ar trebui să existe mai mult control asupra acestor inițiative!
Revitalizarea cetății este o idee excelentă, dar cine va avea grijă de întreținerea acesteia după reabilitare? Sper să nu ajungem iar la situația în care avem monumente frumoase, dar abandonate.
În spatele acestei revitalizări ar putea sta și niște interese ascunse. De ce acum? Ce alte planuri au cei care gestionează acest proiect?