Provocările din sistemul sanitar românesc
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat că principala problemă a sistemului sanitar din România nu este lipsa fondurilor, ci deficiențele de organizare și gestionare. Într-un interviu acordat PS News, el a subliniat că, deși sistemul se confruntă cu diverse lipsuri, dificultățile cele mai mari derivă din modul în care este structurat.
Prioritățile bugetare pentru 2026
Rogobete a evidențiat că una dintre prioritățile bugetului Ministerului Sănătății pentru anul următor este continuarea investițiilor în infrastructura medicală. El a asigurat că nu există riscuri semnificative în privința finalizării proiectelor în curs, în special a celor finanțate prin PNRR, Programul Operațional Sănătate sau Banca Mondială.
Importanța prevenției
Ministrul a subliniat, de asemenea, rolul crucial al programelor de screening și prevenție, menționând că investițiile în prevenție constituie o economie pe termen lung, deoarece identificarea timpurie a bolilor este mai eficientă și mai puțin costisitoare decât tratamentele în stadii avansate.
Accesul la tratamente moderne
În cadrul interviului, Rogobete a anunțat că au fost incluse 41 de medicamente noi pe lista de compensate, multe dintre acestea așteptate de pacienți de ani de zile. Aceasta reprezintă un pas important în asigurarea accesului la tratamente moderne pentru pacienți.
Problemele fundamentale ale sistemului de sănătate
Referitor la întrebarea dacă cea mai mare problemă a sănătății din România este lipsa banilor sau lipsa de organizare, ministrul a reiterat că „organizarea este problema, nu finanțarea”. El a menționat că bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a crescut semnificativ, de la aproximativ 41 de miliarde de lei în 2020 la 87 de miliarde în 2025.
Rogobete a descris sistemul de sănătate ca fiind complex, comparabil cu un organism viu, unde intervin cadrele medicale, pacienții și emoțiile generate de boală și suferință. El a subliniat că o gestionare inadecvată poate conduce la haos, afectând astfel pacienții.
Concluzie
Declarațiile lui Alexandru Rogobete evidențiază nevoia urgentă de reformă în organizarea sistemului sanitar din România, subliniind că o gestionare mai eficientă ar putea îmbunătăți semnificativ serviciile de sănătate oferite pacienților.


Este clar că problemele din sistemul sanitar sunt mai complexe decât pare. Chiar dacă fondurile sunt importante, organizarea defectuoasă afectează cu adevărat calitatea serviciilor.
Mă întreb cât de mult se va schimba ceva în sistem dacă nu există voință politică reală. Rogobete are dreptate, dar cine își asumă responsabilitatea pentru aceste deficiențe?
Sunt sceptic în legătură cu afirmațiile lui Alexandru Rogobete. Dacă banii nu sunt problema, de ce nu vedem schimbări vizibile în spitale și clinici?
Până când nu vom aborda și managementul din sănătate, totul va rămâne la fel. E frustrant să știi că avem resurse, dar ele nu sunt folosite eficient.
E ușor să dăm vina pe organizare când e vorba de sănătate publică. Poate ar trebui să ne uităm și la mentalitatea personalului medical care lucrează sub presiune constantă.
Mie mi se pare că lipsa fondurilor este doar un aspect al problemei. E nevoie urgent de o reformare a întregului sistem, altfel ne îndreptăm spre colaps.
Asta mă face să mă întreb: oare cei din conducere chiar știu ce se petrece în spitale? Nu putem continua așa; trebuie să existe transparență și responsabilitate!